Acesta este un răsărit de Lună, fotografie pe care am făcut-o personal cu un Samsung S23. Gurile rele ar zice că Luna din fotografie nu e reală, ci imaginea e trucată de către telefon. Gurile rele ar avea dreptate, deși în același timp s-ar înșela. Ce mai e adevărat și ce nu?

Sursă imagine

Totul a început cu Netflix, care a revoluționat piața streaming-ului de conținut video prin ușurința de utilizare și catalogul elaborat de filme pe care îl punea la dispoziție. A avut atâta succes încât, în ciuda faptului că era un serviciu pe bani a reușit chiar să erodeze din popularitatea metodelor clasice de vizionare a filmelor în format digital, adică pirateria.

Today I got myself a WiFi pet feeder for my cat, so I can control her food portions while I am not at home. The device is marketed as Grunluft PP003 but underneath is just a Tuya device, so we should be able to use it with the LocalTuya integration for Home Assistant. Just... it doesn't work. The device is detected by the integration, but when we try to add it it throws an error saying Connection to device succeeded but no datapoints found, please try again. Create a new issue and include debug logs if problem persists. Let's see how can we fix that.

Logo-ul oficial 5G, de 3GPP

A cincea generație de tehnologie celulară e aici, iar implementarea sa în jurul întregii lumi este în forță. În România, Vodafone și Digi.Mobil deja au trecut la implementarea acestei tehnologii ce promite viteze mai mari pentru conexiunile la internet ale telefoanelor mobile.

Dacă a treia generație de telefonie mobilă a fost gândită în jurul ideii de conținut multimedia iar 4G în jurul ideii de conținut High Definition, de data asta 5G este creeat în jurul conceptului de IoT (Internet of Things), trecându-se la utilizarea unor frecvențe radio mai mari în schimbul unei densificări crescute a rețelei, în felul acesta asigurându-se un serviciu optim în orașele aglomerate, unde frecvențele utilizate de tehnologiile precedente erau supuse interferențelor specifice metropolelor zgomotoase nu doar fonic, cât și electromagnetic.

©2017 Beth Dubber/Netflix

Zilele acestea cei de la Casa Jurnalistului au publicat un articol despre povestea Alinei, o fată care în clasa a șaptea a trimis niște poze nud unui prieten, ulterior acestea ajungând publice după ce o prietenă i-a accesat contul de email de pe care au fost expediate. De mai multă vreme am vrut să scriu un articol de blog care tratează acest subiect, în urma multiplelor cazuri despre care am mai citit prin presă sau auzite pe la alții. Voi trata acest subiect mai mult din punct de vedere al securității informatice decât a laturii umane și la final voi adăuga și niște indicații despre pași de minimalizare a daunelor în cazul în care cineva chiar a pățit-o și ajunge să citească acest articol căutând ajutor pe internet.

Dacă nu cumva trăiești într-o peșteră probabil ai auzit despre WannaCry, ransomware-ul ce a afectat peste 230.000 de calculatoare în 150 de țări, cu Sistemul Național de Sănătate al Marii Britanii ca vedetă în rândul victimelor ce s-au trezit cu fișierele criptate. Ransomware-ul, un tip de program rău-intenționat care îți criptează fișierele și apoi îți cere o răscumpărare pentru a putea primi din nou acces la ele, nu este ceva nou în peisajul malware-ului; ce are WannaCry mai special e că acesta se răspândea prin intermediul unui vierme informatic.

Logo-ul Lumea Justiției, (c) luju.ro

Facebook și Google au anunțat că lucrează la algoritmi care să detecteze știrile care au rolul de a manipula oamenii cu informații false. Există însă câteva pârghii prin care și noi, oamenii simpli, putem verifica cât de adevărată e sau nu e o informație. O să dau un mic exemplu despre cum putem verifica, în anumite situații, dacă ceea ce citim este fals sau adevărat.

Un capac de canal este cel mai rapid obiect lansat vreodată de om. Sursă imagine

De-a lungul timpului am strâns o listă de curiozități, ciudățenii și alte lucruri interesante. Cum am reușit să adun câteva, m-am decis să creez aici o listă mai coerentă și în felul acesta să împart cu restul lumii ce am reușit să adun. Așadar:

Steagul României. Sursa imaginii

Mai mult ca sigur, dacă ai citit sau văzut știrile din ultima vreme, ai auzit și de desele perioade de indisponibilitate ale Sistemului informatic al cardului naţional de sănătate. Iar în cadrul discuțiilor ce privesc aceste perioade de indisponibilitate cât și a altor sisteme informatice ce au legătură cu statul probabil ați auzit și despre expresia cod sursă și cum statul român e legat la mâini deoarece nu îl deține. Dar dacă nu ești IT-ist probabil e cam dificil de înțeles ce e acest cod sursă și de ce e așa de grav că statul nu a primit la schimb așa ceva în schimbul milioanelor de euro pompate în proiecte IT nefuncționale. Pentru asta există acest articol.

E un lucru bine știut că Android este bazat pe Linux. La fel cum e și Ubuntu, Fedora, Arch, Rogentos sau altele. Totuși acestora din urmă li se spune "distribuții Linux" în timp ce Android-ul este pomenit peste tot ca sistem de operare. Dacă atât Ubuntu cât și Android au la bază Linux, de ce acesta din urmă n-ar fi tot o distribuție Linux? Răspunsul e că - și probabil l-ați mai auzit - depinde. Depinde de unde vrei să trasezi linia ce delimitează o distribuție de un sistem de operare. Și fiecare o cam trasează unde consideră el că e bine.

LG Nexus 5X, sursă

Când vine vorba de cumpărat telefoane mobile am un principiu: niciodată nu cumpăr unul mai scump de 1000 de lei. Acest lucru din cauză că telefonul e un telefon: îl scapi jos și-l faci bucăți, îl uiți prin vreo cârciumă, ți-l fură vreun cetățean... nu prea aș avea chef să-mi pară rău după un telefon de 2500 de lei, de exemplu.

Apple iOS. Sursa

Sunt un iOS developer. Nimic neobișnuit până acum însă dacă ai sta la o masă cu mine în momentul de față ai vedea că țin în mână un telefon cu Android. Acest lucru se întâmplă deoarece, în ciuda progreselor pe care le face, iOS încă e un sistem de operare prea închis și rigid pentru mine. Însă iOS progresează din acest punct de vedere în timp ce, pe de altă parte, Android pare să regreseze.

Așadar interacționez cu acest sistem de operare zi de zi (cel puțin în zilele lucrătoare). Hai să vedem ce aduce nou versiunea 10 a acestuia, cu ce inovații vine și unde inovează mai puțin.

Spre deosebire de cum suntem obișnuiți pe Windows și Linux, OSX nu folosește un model de interacțiune ce se bazează pe ferestre ci unul care se bazează pe documente, unul din efectele acestui lucru fiind acela că Command+Tab în acest sistem de operare nu va schimba fereastra activă ci aplicația activă. Deși există o cale de a comuta și între ferestrele unei aplicații (Command+`) aceasta tot nu oferă același rezultat precum o face Alt+Tab pe Windows.

Ieri am fost în situația ciudată în care, deși i-am făcut port forwarding-ul pe un router TP-Link Archer C5, nu puteam să accesez un server din rețea folosind domeniul sau IP-ul public oferit de RDS, deși alții (din afara rețelei) puteau să îl acceseze. Țin minte și că un prieten a avut o problemă asemănătoare așa că inițial am dat vina pe RDS pentru ca apoi, după ce am mai dat câteva căutări pe Google, să descopăr că problema era de fapt a router-ului.

Pentru ca să vă puteți accesa un server din rețea căruia i-ați făcut port forwarding folosind un nume de domeniu sau adresa IP publică router-ul trebuie să aibă o funcționalitate care se cheamă hairpin NAT sau loopback NAT sau reverse NAT. Acuma majoritatea routerelor au chestia asta însă această funcționalitate este anulată de un alt feature al routerelor din zilele noastre: hardware NAT, regăsită uneori sub denumirea de Boost NAT. Dezactivarea acestei funcții și repornirea router-ului va face posibilă accesarea unui server aflat în aceeași rețea cu voi, asta desigur dacă în prealabil ați configurat corect port forwarding-ul.

Baftă!