După ce Yahoo! Briefcase a căzut pradă crizei financiare şi a fost închis, acum a venit şi rândul serviciului de web hosting de la Yahoo! să îşi trăiască ultimele clipe de glorie. Deja creearea de noi conturi a fost sistată, urmând ca serviciul să fie închis definitiv la finele acestui an. Se pare că Yahoo! nu o duce prea bine în ultima vreme, drept urmare a început să renunţe la unele din serviciile gratuite pe care le ofereau utilizatorului. În contextul actual încep să dau crezare mass-urilor în care sunt avertizat că Yahoo! Messenger se va închide dacă nu trimit mesajul mai departe tuturor celor din listă.

Nu cred că am mai scris despre asta pe blog, dar oricum e o informaţie interesantă care vă va atrage atenţia tuturor. Acum ceva vreme am scris în PHP un generator de coduri CNP care calculează CNP-uri echivalente unor persoane între 14 - 24 de ani. Asta înseamnă că dacă ai peste 24 de ani sau dacă altcineva ţi-a folosit CNP-ul (cum e cazul meu) acum poţi să activezi extraopţiunile din oferta Orange Young (sau alte oferte ce vizează persoanele sub 24 de ani). Nu ştiu cât de legal este, însă consideraţi acest mic script ca o răzbunare a mea pe Orange care nu s-au jenat să îmi fure din traficul inclus în opţiunea Internet Mobil 6 nu o dată, ci de două ori. You hit me, I hit you, Orange!



scriptul poate fi descărcat de aici (lansat sub GPLv2).

Update:
Generatorul de coduri CNP poate fi acum descărcat ca aplicaţie de sine stătătoare. E ideală de pus pe USB Stick deoarece nu depinde de o conexiune la internet, iar aplicatia este disponibilă atât pentru Windows cât şi pentru Linux (necesitând perl şi libgtk2-gladexml-perl).

Astăzi apare noua versiune de Ubuntu, versiunea 9.04 (2009, luna a 4-a). După şase luni de Intrepid Ibex, noul Jaunty Jackalope ne promite timpi de boot îmbunătăţiţi, suport pentru sistemul de fişiere ext4, un sistem nou de notificări şi versiuni actualizate ale aplicaţiilor incluse.

Aş spune că sunt nerăbdător, însă de-a lungul timpului am avut surpriza să constat că Ubuntu devine o distribuţie din ce în ce mai proastă cu fiecare nouă versiune. Sunt curios dacă şi în Jaunty voi fi nevoit să folosesc kernelul din Ubuntu Gutsy Gibbon.

Pentru cei ce nu ştiu, Ubuntu este o distribuţie a sistemului de operare Linux, distribuţie considerată ca fiind cea mai simplă distribuţie a acestui sistem de operare, fiind destinată începătorilor în Linux şi nu numai.

Astăzi am mai dat de o chestie pe net: documente HTML protejate, din a căror sursă nu poţi înţelege absolut nimic. Da, se pare că există o aplicaţie comercială (Encrypt HTML Pro) care promite că îţi criptează sursele paginilor tale HTML în aşa fel încât acestea să nu poată fi înţelese de curioşii care se uită în surse. Însă acel program are un punct slab: browserele noastre nu înţeleg acel algoritm de criptare, aşa că e nevoie ca metoda de decriptare a acestuia să fie trimisă către browser. Şi dacă tot ajunge metoda de decriptare în calculatorul nostru, de ce să nu ne folosim de ea?

Să luăm spre exemplu o pagină de pe site-ul producătorului aplicaţiei de mai sus, pagină care demonstrează capabilităţile acestei aplicaţii. Dacă ne vom uita în sursa acelei pagini vom vedea multe linii goale, iar spre sfârşitul fişierului vom vedea câteva tag-uri HTML, câteva funcţii JavaScript şi o grămadă de text indescifrabil.

Modul de decriptare a paginii este definit de o funcţie JavaScript, funcţie denumită RrRrRrRr. Principalul impediment este faptul că funcţia este codată cu unescape, dar descifrarea acesteia se face foarte uşor, accesând site-ul http://scriptasylum.com/tutorials/encdec/encode-decode.html. Funcţia JavaScript arată aşa, în formula descifrată:
Această funcţie conţine algoritmul de descifrare al textului criptat, care urmează după câteva linii după funcţie. După vreo două ore de documentare şi încercare de a decripta sursa unei pagini HTML criptată astfel, mi-a venit o idee: rezultatul formulei de decriptare era afişat cu document.write, aflat la capătul funcţiei. Problema principală, însă, era că pagina pe care încercam să o decriptez făcea imediat redirect către o alta. Ideea care mi-a venit a fost să înlocuiesc document.write(tttmmm); cu alert(tttmmm);. Ok, am salvat pe PC pagina cu pricina, am înlocuit respectiva funcţie, am recodat codul din imagine înapoi folosind site-ul de mai sus, am pus codul generat în locul codului din pagina HTML, am încărcat pagina în browser şi... Sursa paginii mi-a apărut în clar prin intermediul unor căsuţe de alertare. Ca să fiu mai uşor de înţeles, voi posta în câteva imagini paşii ce trebuie făcuţi:

Nu am mai scris de mult despre această aplicaţie de IM pentru telefoane mobile. Ieri a fost lansată versiunea 3.1.5 a aplicaţiei shMessenger, primul release după un lung şir de beta-uri. Faţă de release-ul anterior, versiunea 3.1.5 aduce pe lângă bugfixuri o temă nouă, un meniu puţin modificat şi mult-aşteptatul suport pentru copy/paste. O altă noutate privind aplicaţia o reprezintă faptul că aceasta se conectează acum prin intermediul a 4 servere, în acest mod consumul de resurse fiind împărţit între ele.

Deşi măcinată de multe probleme privind interoperabilitatea cu serverele Yahoo! Messenger, aplicaţia shMessenger rămâne încă cea mai bună metodă de a fi aproape de prietenii tăi din lista de messenger. Pentru a descărca noua versiune, dar şi pentru alte informaţii puteţi accesa site-ul oficial.

de Thom Holwerda, tradus de subsemnatul.



Vă amintiţi că în zilele de odinioară, înainte ca unităţile de stocare USB să devină ceva obişnuit, eraţi nevoiţi să folosiţi acele dischete ciudate şi pătrate? Pe acestea le numeam floppy-uri şi aveau atâta capacitate de stocare pe câtă are butonul de pornire al calculatorului meu. Una din problemele unităţilor de citire ale floppy-urilor era că nu se putea determina dacă în aceasta se afla o dischetă fără a roti discul din acestea. Windows 95 aproape că a inclus o astfel de funcţionalitate care putea detecta dacă în unitate se află sau nu o dischetă fără a o roti.

Persoana care a lucrat la driver-ul pe 32biţi al Windows 95 a studiat detaliat specificaţiile şi a realizat că prin executarea unei serii stricte de comenzi se putea determina dacă se află o dischetă în unitate fără ca să fie nevoie să o roteşti. Însă era o singura problemă: Producătorii de unităţi floppy au implementat două tipuri diferite de comenzi, fiecare fiind exact opusul celeilalte: dacă secvenţa de comenzi a unei unităţi de tip "a" ar fi returnat "1" atunci când o dischetă era prezentă în unitate, unităţile de tip "b" ar fi returnat "0".

Cu aceste două tehnici rezultatele ar fi fost 100% corecte însă dificultatea consta în aflarea tipului de unitate floppy dintr-un computer. Microsoft a venit cu ideea de a utiliza un pas adiţional de "antrenare" în timpul instalării Windows-ului, pas în care utilizatorului i s-ar fi cerut să introducă o dischetă în unitatea floppy, în felul acesta putându-se detecta ce tip de comenzi folosea unitatea floppy din acel PC.

Această metodă a fost declarată ca fiind prea problematică din câteva motive. Cea mai mare problemă era că majoritatea utilizatorilor cumpără un calculator cu Windows 95 preinstalat, iar Microsoft nu avea încredere în producătorii de echipamente (OEM) că vor respecta acest pas, probabil pentru că aceştia îşi schimbă furnizorii tot timpul.

O altă opţiune a fost ca să se testeze secvenţa de comenzi fără o dischetă în unitatea floppy, dar Microsoft a afirmat că utilizatorii s-ar putea speria când unităţile lor floppy ar fi început să scoată zgomote aiurea fără vreun motiv anume. "Mulţumim pentru că aţi ales Windows 95. Înainte de a începe, voi aprinde LED-ul unităţii tale floppy şi voi face nişte zgomote ascuţite. Apăsaţi pe OK". Îmi dau seama cum acest lucru ar fi fost aiurea.

Totuşi acesta este o mică funcţionalitate interesantă care nu şi-a făcut apariţia în Windows 95 (sau alte versiuni următoare).

De pe MYLRo aflu că pe site-ul oficial Pidgin există o înregistrare video în care se prezintă o viitoare versiune ce va include suport pentru videochat. Deşi nu folosesc această funcţionalitate a aplicaţiilor de IM decât foarte rar, nu pot să nu spun decât că acest lucru îi mai lipsea lui Pidgin pentru a deveni un înlocuitor perfect al aplicaţiilor oficiale de IM. Totodată cunosc multă lume care se plânge de faptul că în Linux nu au videochat prin Yahoo! Messenger (deşi există GyachI, acesta este dificil de utilizat şi are o interfaţă total dezorganizată), deci Pidgin va rezolva şi această problemă. Aşteptăm cu nerăbdare versiunea ce va include suport video!

Farsa de 1 aprilie... Shit!