tag:blogger.com,1999:blog-49621926551529908552024-03-14T00:25:09.449+02:00La colţ de... internetOvidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.comBlogger258125tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-78215445400279568452023-12-07T18:11:00.005+02:002023-12-08T09:53:58.302+02:00Serviciile de streaming (Netflix, Disney Plus, HBO Max, etc) sunt niște mizerii care nu vă merită banii<p></p><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYcMhRQv50kgWHSMLQEjcbkfFwddkegzlWpy1Dsa2tHXplDl4YMQpVXgPvSp6G0Q40uoINN3SaaIp8TFH3WqGgR5l9qg5GjKkP5LC6wVDvSDP7CgdNlKJc_ZSkVFRVqv_028L3UA8y74IPqO8neyVC99MzcEsxI9CVkOYnQVPBzH28gDlTOnoXVridnTk/s948/streaming-948x640.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="948" height="216" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYcMhRQv50kgWHSMLQEjcbkfFwddkegzlWpy1Dsa2tHXplDl4YMQpVXgPvSp6G0Q40uoINN3SaaIp8TFH3WqGgR5l9qg5GjKkP5LC6wVDvSDP7CgdNlKJc_ZSkVFRVqv_028L3UA8y74IPqO8neyVC99MzcEsxI9CVkOYnQVPBzH28gDlTOnoXVridnTk/w320-h216/streaming-948x640.jpg" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: x-small;"><a href="https://www.positivelyosceola.com/streaming-services-laying-out-some-good-deals-while-were-socially-distancing/" rel="nofollow" style="font-family: helvetica;" target="_blank">Sursă imagine</a></span><br /></td></tr></tbody></table>Totul a început cu Netflix, care a revoluționat piața streaming-ului de conținut video prin ușurința de utilizare și catalogul elaborat de filme pe care îl punea la dispoziție. A avut atâta succes încât, în ciuda faptului că era un serviciu <i>pe bani</i> a reușit chiar să erodeze din popularitatea metodelor clasice de vizionare a filmelor în format digital, adică pirateria.<p></p><span><a name='more'></a></span><p>În SUA, Netflix a dat naștere fenomenului de <i>cord-cutters</i>, adică cei ce renunțau la abonamentele de cablu TV în favoarea serviciilor de streaming. Totuși, mămăliga aceasta a serviciilor de video-on-demand (video la cerere) era prea gustoasă încât să nu apară și concurența, un lucru în esență bun, cu excepția faptului că această concurență a venit, de regulă, din partea marilor studiouri de filme care au intrat pe piață cu propriile licențe și dornice să atragă cât mai mulți clienți de partea lor. Pentru utilizatori asta s-a tradus cu o fragmentare a pieței în care fiecare serviciu trage plapuma spre el prin împiedicarea concurenților de a difuza filmele produse de studiourile din spatele serviciului respectiv.</p><p>Această postare, însă, nu e despre această fragmentare care i-a făcut pe mulți să fie nevoiți să aibă multiple abonamente la mai multe astfel de servicii. Aici voi vorbi despre nivelul calității pe care îl oferă aceste servicii local, în România, mai ales în privința unui aspect la care sunt destul de pretențios: subtitrările.</p><p>Am așteptat mulți ani cu ardoare disponibilitatea serviciilor precum Netflix în România, asta deoarece aveam un mare <i>of</i> pe filmele descărcate de pe <i>torrenți</i> și care adesea veneau cu subtitrări traduse automat ori de diverși agramați care, deși e drept că făceau un serviciu benevol și fără să aștepte ceva la schimb, aș fi preferat să nu-l facă deloc. De la Netflix și restul, în schimb, aveam așteptări: necesitau abonament și, chiar dacă în România ofereau o colecție mai redusă de filme, măcar aveau subtitrările făcute de profesioniști și nu de niște copii cu mult timp liber.</p><p>Dezamăgirea mi-a fost nemăsurabilă iar zilele mele, ruinate. Nu mă înțelegeți greșit, când spun că sunt pretențios la subtitrări nu mă refer că am așteptări ca cel care face subtitrarea să adapteze lucruri complexe precum jocurile de cuvinte sau să nu folosească <i>la naiba</i> pentru a traduce <i>fuck you</i>. Am așteptări, însă, ca acestea să fie corecte din punct de vedere gramatical și să se apropie, pe cât posibil, de sensul cuvintelor și expresiilor rostite de actori. În mare, subtitrările de pe aceste servicii de streaming sunt decente, dar unele sunt mai groaznice decât cele de pe filmele descărcate ilegal.</p><p>De exemplu, așa a tradus cineva de la Netfix expresia <i>I'm sure you guys can work this out</i> din episodul 12, sezonul 12 al The Big Bang Theory (de pe vremea când încă era la ei):</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqVR3Jtf40iOseVprGkcQSQ-K02Oxq7QO_38jYTYrtCzqSkvhkCZ7ZGvxiGWB22RHIHB3nnUEqHz41b5Iihs2Sx3HxSU7BUKVGZQXH8d49fp_QmNMDGQJffFe3iSK9f7eQ1_y5twxX0zGaQQtaGiI2NSKMoNb8J4w1vHBKmmRETGt6y6GuWU_d7FbdFdw/s1140/70155534_2787305741314531_5653217370118815744_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="630" data-original-width="1140" height="221" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqVR3Jtf40iOseVprGkcQSQ-K02Oxq7QO_38jYTYrtCzqSkvhkCZ7ZGvxiGWB22RHIHB3nnUEqHz41b5Iihs2Sx3HxSU7BUKVGZQXH8d49fp_QmNMDGQJffFe3iSK9f7eQ1_y5twxX0zGaQQtaGiI2NSKMoNb8J4w1vHBKmmRETGt6y6GuWU_d7FbdFdw/w400-h221/70155534_2787305741314531_5653217370118815744_n.jpg" width="400" /></a></div><p>E într-atât de grav încât, dacă introduci expresia pe Google Translate, acesta o traduce cum trebuie, cu sensul ei adaptat (Sunt sigur că puteți rezolva asta).</p><p>V-ați gândi, probabil, că am pornit eu vreun război cu Netflix, dar nu - și ceilalți competitori se pot lăuda cu performanțe similare. De exemplu, seria <i>Family Guy</i> de pe Disney+ pare tradusă cu Google Translate la halul în care sunt încurcate genurile de la o linie la alta a subtitrărilor și la limbajul de lemn folosit. În imaginea de mai jos, putem vedea sus textul original, la mijloc putem vedea halul cum a tradus Disney+ respectivul text și, ca o comparație, în partea de jos se poate vedea cum arată o subtitrare obținută descărcând episodul "neregulamentar", de pe torrenți:</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig7zw9PdIR5T-XRNXRGC5FzuG_62BeEKhFDHJqVWRu0oJDKUYX6VHDRzr0PZhjHYZ01QI9zF4YgcWEOY197XHmN9kawaeSWl5VlPM3CZR8tIGt91g1BmegNqg2nmtsPsO6eRMl1EQyl3gp2bdcxbEtpHBf2Pw2GChics9bhRlAawRMEsGWgKvE6Obrhw4/s1141/316432612_5988336877878052_6592306205039185970_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="649" data-original-width="1141" height="228" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig7zw9PdIR5T-XRNXRGC5FzuG_62BeEKhFDHJqVWRu0oJDKUYX6VHDRzr0PZhjHYZ01QI9zF4YgcWEOY197XHmN9kawaeSWl5VlPM3CZR8tIGt91g1BmegNqg2nmtsPsO6eRMl1EQyl3gp2bdcxbEtpHBf2Pw2GChics9bhRlAawRMEsGWgKvE6Obrhw4/w400-h228/316432612_5988336877878052_6592306205039185970_n.jpg" width="400" /></a></div><p>Am spus că traducerile <i>par</i> a fi traduse cu Google Translate? Ba nu, fix cu asta au fost traduse:</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ-R4etcU1WHk8fy3GdvQldhOIOXMrCpUwzXFcpWSBnvx28kHyRwsXS708oSGMSL3TNqTIC7i1r2viwm5rzyzdmsAPmtP7N_Yj-bPPHmYXg09k9q_4bQrXcbEpPHzVRhBod09mBnhEHvEP0ubZW_chVQ9E5p3YwyTqkQYl4bzlxDrNc6ZbqNAdU9C3yaQ/s1635/316318334_5988342721210801_1634709981473346948_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="405" data-original-width="1635" height="99" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ-R4etcU1WHk8fy3GdvQldhOIOXMrCpUwzXFcpWSBnvx28kHyRwsXS708oSGMSL3TNqTIC7i1r2viwm5rzyzdmsAPmtP7N_Yj-bPPHmYXg09k9q_4bQrXcbEpPHzVRhBod09mBnhEHvEP0ubZW_chVQ9E5p3YwyTqkQYl4bzlxDrNc6ZbqNAdU9C3yaQ/w400-h99/316318334_5988342721210801_1634709981473346948_n.jpg" width="400" /></a></div><p>Practic, dai 36,99 RON pe lună ca să fii luat în bătaie de joc de o companie cu servicii mizerabile, în timp ce o traducere de pe un site de piraterie se ridică la un standard cu totul mai ridicat.</p><p>Personal, am închis abonamentele pe care le aveam la serviciile de streaming iar banii am preferat să-i bag într-un NAS cu un hard disk generos pe care descarc filmele de pe site-urile de profil (torrents). Pe lângă faptul că pe acestea găsești, de regulă, cam orice film îți trece prin cap (spre deosebire de serviciile plătite unde în 90% din cazuri nu vei găsi acel film de care ți-ai amintit și pe care ai vrea să-l (re)vezi), dacă e să primesc subtitrări de calitate îndoielnică, măcar sunt pe gratis. Din păcate, dincolo de calitatea precară a subtitrărilor, însăși serviciile de streaming au devenit prea scumpe și nefolositoare, colecția de filme fiind atât de fragmentată încât doar pentru seriale să mai merite un abonament.<br /></p>Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-56416380933626069622022-11-16T15:56:00.006+02:002022-11-18T00:48:02.143+02:00Configure a Tuya pet feeder with Home Assistant and LocalTuya<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC4lxGtSjlduwxE0i57hWMHwFdohJqqV9v6xKW9oDhMeT7BgIHzQK8QgJVRcDAqn5eUuA4V4hluUAc0fIY_n_zTCQxeOc40ors1Mqdq5GhVXitOmTHJu6ZrxQXUKIlP-tTmP5GeTuBOKN_wHmQxYwnQ-jFOxCeXVYA7I27rDku2vH17ghUod92Oxwo/s500/28200_32680313-removebg-preview.png" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="500" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhC4lxGtSjlduwxE0i57hWMHwFdohJqqV9v6xKW9oDhMeT7BgIHzQK8QgJVRcDAqn5eUuA4V4hluUAc0fIY_n_zTCQxeOc40ors1Mqdq5GhVXitOmTHJu6ZrxQXUKIlP-tTmP5GeTuBOKN_wHmQxYwnQ-jFOxCeXVYA7I27rDku2vH17ghUod92Oxwo/s320/28200_32680313-removebg-preview.png" width="320" /></a></div><br /><br /></div>Today I got myself a WiFi pet feeder for my cat, so I can control her food portions while I am not at home. The device is marketed as Grunluft PP003 but underneath is just a Tuya device, so we should be able to use it with the LocalTuya integration for Home Assistant. Just... it doesn't work. The device is detected by the integration, but when we try to add it it throws an error saying <i>Connection to device succeeded but no datapoints found, please try again. Create a new issue and include debug logs if problem persists.</i> Let's see how can we fix that.<p></p><span><a name='more'></a></span><p>I will assume that you went through the <a href="https://github.com/rospogrigio/localtuya#usage" target="_blank">steps to configure LocalTuya</a> and you already have your Client ID and Client Secret. You will also need to add the device into the Devices tab of your Tuya IoT project and get the device's local key by installing the <a href="https://pypi.org/project/tinytuya/" target="_blank">tinytuya</a> Python module and running <span style="font-family: courier;">python3 -m tinytuya wizard</span> to query and configure local Tuya devices.</p><p>After installing <b>localtuya</b> through HACS or by manually adding it to custom_components, add a new LocalTuya integration in Home Assistants integration page and check <b>Do not configure a Cloud API account</b>, since we already have everything we need to set up the integration. After the integration is added, click on the <b>Configure</b> button and select <b>Add a new device</b> in the <b>LocalTuya Configuration</b> popup. Select your device and in the next step replace the Device ID field's value with the value of the "id" field returned by <b>tinytuya</b>:</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcTj6vFXY-Mn7JrzcL1mFZP8h4-K6-dbILaAE8evNBWLxz4ogmMTneBfDDVmqscg0KAlOowvrL7mFzDSaFwM89lHDJXe9hXxZpFlGebia1w0JAt5S1uI067H1gU5LfiP78qnFQncLP7mDzjShDYUQWOc4no5fueUV8vQgvrT0hzPrXVr8j9WtL_Bn8/s704/Screenshot%202022-11-16%20at%2015.45.28.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="576" data-original-width="704" height="262" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcTj6vFXY-Mn7JrzcL1mFZP8h4-K6-dbILaAE8evNBWLxz4ogmMTneBfDDVmqscg0KAlOowvrL7mFzDSaFwM89lHDJXe9hXxZpFlGebia1w0JAt5S1uI067H1gU5LfiP78qnFQncLP7mDzjShDYUQWOc4no5fueUV8vQgvrT0hzPrXVr8j9WtL_Bn8/s320/Screenshot%202022-11-16%20at%2015.45.28.png" width="320" /></a></div><br /><p>Also, fill the "key" value returned by <b>tinytuya</b> into the Local key field and give your device a nice name. Leave 3.3 selected for the protocol and for Manual DPS add 101, which is the indicator light status datapoint, and 239, which is the empty/full status of the food bucket. There are many other datapoints for night mode, memory card status and so on, if you're interested into getting the DPs for those see the <a href="https://www.zigbee2mqtt.io/advanced/support-new-devices/03_find_tuya_data_points.html" target="_blank">Zigbee2MQTT great documentation</a> about finding them.</p><p>After submitting the form, select <b>switch</b> as a platform for the newly created entity type, then in the next step make sure 101 is selected for the ID, give it a suggestive name, e.g. Indicator Light. Submit this and for the next entity select <b>binary_sensor</b>, <span style="color: red;">make sure to uncheck <b>Do not add any more entities</b></span>, give it again a name (e.g. Food Bucket Empty), for the <b>On Value</b> set <b>less</b> and for the <b>Off Value</b> set <b>full</b>. Finally, click on Submit and you should now have a new device with a switch entity and a binary sensor available. Don't worry about the Food Bucket Empty sensor being unavailable, it will be updated as soon as it gets updated (you can check this by covering/uncovering the sensors inside the bucket).</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOtjp4rshdFvDII077tIiSS3lAbJYlp7dCB9eQfqGF2zDBg9_uffVmYSPxbl2OoAYpVvV3HrRbSgiryF2Wmq5jBa4jXpZ0WxcS_iFlinBeKqcVHsaujrAgh0aeoEnUT31yC5BYxfcv-1fxnysB9vgmVBnraFGCQ_ERq1_uY9JYPi1aazSr-UWHo7Nt/s1342/Screenshot%202022-11-16%20at%2016.40.22.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="762" data-original-width="1342" height="182" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOtjp4rshdFvDII077tIiSS3lAbJYlp7dCB9eQfqGF2zDBg9_uffVmYSPxbl2OoAYpVvV3HrRbSgiryF2Wmq5jBa4jXpZ0WxcS_iFlinBeKqcVHsaujrAgh0aeoEnUT31yC5BYxfcv-1fxnysB9vgmVBnraFGCQ_ERq1_uY9JYPi1aazSr-UWHo7Nt/s320/Screenshot%202022-11-16%20at%2016.40.22.png" width="320" /></a></div><p>Triggering the feeding motor require to manually set a value for the 245 datapoint. For that, go to Services tab in Developer tools (/developer-tools/service) and call the <span style="font-family: courier;">localtuya.set_dp</span> service with the following data:</p><p><span style="font-family: courier;">device_id: <your_device_id><br />dp: 245<br />value: 1</span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFQxN5CcYJXwgHHWQkKILXBQ73M7rctkbsjErTv67hrctYHxGIBp7QLwBMdBzvcSvnlVmnNHnV-tJnZUGI4NBTAUHWqg2xY7J-zmpa6ujwSGz2Bg7X5HaEOjonb2SEfzJ7Rezb4ceCgbjWwy41R-SI1rsY3yVmKmrUfUDsakMGZRC5sc-1QQQuIsIz/s1048/Screenshot%202022-11-16%20at%2015.59.59.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="554" data-original-width="1048" height="169" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFQxN5CcYJXwgHHWQkKILXBQ73M7rctkbsjErTv67hrctYHxGIBp7QLwBMdBzvcSvnlVmnNHnV-tJnZUGI4NBTAUHWqg2xY7J-zmpa6ujwSGz2Bg7X5HaEOjonb2SEfzJ7Rezb4ceCgbjWwy41R-SI1rsY3yVmKmrUfUDsakMGZRC5sc-1QQQuIsIz/s320/Screenshot%202022-11-16%20at%2015.59.59.png" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div>You can adjust the value for the number of portions to be served. Be aware that the datapoint's ID might be different in your case, I found mine in the Tuya's IoT platform dashboard, under Device Debugging with a chinese name, 喂食下发.</div><div><br /></div><div>That's it! I hope I didn't forgot anything. Feel free to experiment with any other DPs and maybe leave a comment about your discoveries so others can also profit from them.</div>Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-35965083670547445582020-10-28T10:58:00.013+02:002020-10-28T15:35:06.029+02:00Smart home cu întrerupătoare Livolo - probleme și soluții<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-Fkt7_Ye9ccY/X5kqre0PWKI/AAAAAAAA9Zw/JpiGYaWrDBIudZfgGW7JhrItrLC5pHHAwCLcBGAsYHQ/s2619/instalare-livolo.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="2619" src="https://1.bp.blogspot.com/-Fkt7_Ye9ccY/X5kqre0PWKI/AAAAAAAA9Zw/JpiGYaWrDBIudZfgGW7JhrItrLC5pHHAwCLcBGAsYHQ/s320/instalare-livolo.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: left;">În ultima perioadă m-a prins și pe mine frenezia automatizărilor în locuință, de ceva timp implementând acasă un astfel de sistem cu o instanță de <a href="https://www.home-assistant.io/" rel="nofollow" target="_blank">Home Assistant</a> în centrul acestuia. Am apelat atât la soluții din comerț cât și la soluții <i>homemade</i>, cu dispozitive bazate pe plăci de dezvoltare Arduino care controlează calorifere electrice, odorizante AirWick sau îmi spun când apa de la robinet e suficient de caldă încât să mă pot băga sub duș.</div></span></div><span><a name='more'></a></span><div><br /></div><div>Pentru luminile din casă am recurs la niște întrerupătoare produse de Livolo deoarece dispozitivele construite de mine sfârșesc prin a fi voluminoase și inestetice, fiind limitat atât de dimensiunile destul de mari ale plăcilor de dezvoltare (chiar și în cazul unui Arduino Pro Mini) cât și de lipsa soluțiilor de prelucrare a materialelor din care confecționez carcasele. Trebuie să recunosc că aceste întrerupătoare arată excelent, aspectul lucios și cercul luminos din jurul zonei de atingere dând un aer modern atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte și, cel mai important, <b>nu necesită prezența unui nul în doza unde vor fi instalate </b>(deși ulterior am descoperit că am fir de nul în doză, așadar acest aspect nu a mai fost atât de important). Un alt lucru care a contat mult în alegerea acestor întrerupătoare a fost suportul pentru protocolul Zigbee, asta deoarece încerc să evit aglomerarea router-ului WiFi, care deja are în "administrare" o mulțime de dispozitive (17 clienți conectați în momentul de față). Întrerupătoarele sunt controlate de pe o instanță de Home Assistant, voi explica mai încolo cum a fost posibil acest lucru.</div><div><br /></div><div>Deși poate pare, acest articol nu este un advertorial (atenție: conține totuși link-uri de afiliere), motivul pentru care îl scriu fiind faptul că procesul de instalare a acestor întrerupătoare nu a fost chiar unul lin, pe parcurs întâmpinând niște probleme și dorind, astfel, să împărtășesc soluțiile la care am ajuns.</div><h4 style="text-align: left;">Aceste întrerupătoare nu se împacă bine cu becurile pe LED</h4><div>Deoarece întrerupătoarele nu necesită nul, pentru a putea rămâne alimentate tot timpul cu curent electric acestea apelează la un truc ce presupune menținerea circuitului electric închis chiar și atunci când întrerupătorul este pe OFF, mai exact becurile nu sunt oprite niciodată ci un curent slab încă mai trece prin acestea (întrerupătorul funcționând, astfel, în serie cu becul). Dacă la becurile cu filament sau cele economice acest lucru nu e o problemă, la cele cu LED acest curent poate fi suficient încât să facă becul să clipească din timp în timp. Inițial nu am avut această problemă la o lustră cu trei becuri care, bănuiesc eu, consumă destul de mult împreună încât să nu fie afectate, însă când am început a monta aceste întrerupătoare la lustre cu unul sau două becuri am avut neplăcuta surpriză de a descoperi că becurile clipeau sau chiar se aprindeau parțial, dând un aer fantomatic apartamentului.</div><div><br /></div><div>Ca soluție, Livolo mai vinde și ceva <a href="https://l.profitshare.ro/l/8046896" target="_blank">adaptor anti-licărire bec cu LED</a> care se recomandă a fi folosit la becurile pe LED mai mici de 15W, așa că în încercarea mea de a evita să dau bani și pe acesta (iar faptul că trebuia să le montez pe circuitul electric nu îmi prea surâdea) am ajuns să cumpăr becuri chiar și de 20W. Ghinion, căci problema se manifesta chiar și cu acestea, așadar într-un final n-am mai avut de ales și am îmbrățișat această soluție oferită de producătorul întrerupătorului. Adaptorul l-am montat în baza lustrei, în paralel cu becul, deci cu un fir prins de nul și celălalt de fază. Acolo unde am două becuri am folosit un singur adaptor legat la un nul și la doar una din faze, ceea ce pare a fi suficient. Aveam și un bec economic (din acela cu mercur) prin casă iar cu acesta problema nu s-a mai manifestat, așadar trecerea pe acest tip de corpuri de iluminat ar fi fost o soluție, însă le prefer totuși pe cele pe LED pentru consumul lor mai redus și durata de viață cu mult mai generoasă decât a celor fluorescente.</div><h4 style="text-align: left;">Întrerupătoarele nu au cleme de prindere</h4><div>O altă problemă pe care am întâmpinat-o a fost instalarea efectivă a întrerupătorului în doză. Cele vechi erau prinse cu niște cleme care, odată strânse, se prindeau de marginea dozei, însă cele noi sunt construite pentru a fi prinse cu șuruburi. Deși locuiesc într-un bloc nou iar dozele par să aibă filet pentru instalarea cu șuruburi, acestea sunt montate prost (mulțumim, Dorele!) așadar soluția la care am apelat au fost aceste <a href="https://l.profitshare.ro/l/8046925" target="_blank">gheare pentru doze fără sistem de prindere în șuruburi</a>. Doar că n-a fost chiar atât de simplu deoarece întrerupătorul nu încăpea în doza împreună cu două astfel de gheare (de fapt nu încăpea nici măcar cu una, dar poți scoate gheara din suportul ăla din plastic și să o folosești așa). Într-un final am apelat la o cârpeală, folosind o singură gheară instalată pe o parte a întrerupătorului iar pe cealaltă parte am folosit o bucată mică de lemn, strângerea ghearei împingând întrerupătorul în această mică bucățică de lemn și făcându-l să stea, astfel, fix. Dacă ai trage tare de el probabil ai reuși să-l scoți, dar cum s-ar zice pe forumurile dedicate iPhone-urilor, <i>why would you want to do that</i>?</div><h4 style="text-align: left;">Întrerupătoarele pot fi folosite și fără hub-ul de la Livolo</h4><div>În ciuda <a href="https://l.profitshare.ro/l/8046962" target="_blank">descrierii produsului</a>, poți folosi aceste întrerupătoare și fără un hub Livolo. Nu știu dacă ar funcționa cu alte hub-uri Zigbee (din ce am înțeles de <a href="https://github.com/Koenkk/zigbee2mqtt/issues/592" target="_blank">aici</a>, aceste întrerupătoare ar folosi canalul 26 pentru comunicare, ceea ce ar putea fi un impediment), însă eu am reușit să le folosesc cu succes folosind un <a href="https://www.ebay.co.uk/itm/CC2531-ANTENNA-FREE-CASE-ZigBee2MQTT-Pre-flashed-Coordinator-Router-ZigBee/113926193098?ssPageName=STRK%3AMEBIDX%3AIT&var=414477148802&_trksid=p2057872.m2749.l2649" target="_blank">CC2531 (comandat de pe eBay)</a> cu firmware <a href="https://www.zigbee2mqtt.io/" target="_blank">Zigbee2MQTT</a>. Pentru a împerechea întrerupătorul cu coordonatorul, acesta din urmă se trece pe canalul 26 din configurarea addon-ului de Home Assistant (nu sunt 100% convins că acest pas este necesar, totuși) iar apoi se atinge timp de 5 secunde unul din butoanele întrerupătorului până se aude un bip. Dacă <span style="font-family: courier;">permit_join</span> este <span style="font-family: courier;">true</span> atunci în log-urile addon-ului se va putea vedea confirmarea alăturării întrerupătorului la rețeaua Zigbee, iar acesta va apărea în lista de dispozitive. Pot și să confirm că se poate schimba canalul coordonatorului odată împerecheate întrerupătoarele, acestea funcționând în continuare, lucru pe care l-am făcut inițial de teama că n-o să mai pot folosi alte dispozitive Zigbee, însă într-un final s-a dovedit că nu e cazul de vreme ce am reușit să împerechez cu succes câteva dispozitive Aqara de la Xiaomi în timp ce coordonatorul e configurat să stea pe canalul 26.</div><h4 style="text-align: left;">Concluzii</h4><div>O altă problemă pe care am întâmpinat-o la instalare a fost cu montarea panoului de sticlă. În primul rând, dacă ai nevoie să-l dai jos atunci află că se face cam greu și ți-e cam teamă s-o faci ca să nu îl crapi. Apoi, cel puțin la mine, întrerupătorul nu răspundea la atingeri după ce am instalat panoul cu curentul electric pornit. Și-a revenit după 1 - 2 minute, cred că își face ceva calibrare în timpul ăsta, dar dacă vei instala panoul cu curentul electric oprit atunci întrerupătorul va funcționa din prima. Bine de știut, ca să nu te panichezi ca mine că l-ai stricat.</div><div><br /></div><div>Întrerupătoarele astea sunt, până la urmă, chiar super. Singura chestie enervantă la ele e zona destul de mică de touch așa că nu-ți imagina că vei aprinde luminile cu un deget ci, mai degrabă, vei folosi palma sau două - trei degete împreunate. Cum spuneam, eu le folosesc cu o instanță de Home Assistant ce rulează pe un Raspberry Pi, împreună cu addon-ul Zigbee2mqtt instalat. Dacă ajungi pe aici și ai nelămuriri, scrie într-un comentariu și voi încerca să răspund cât mai repede cu putință, în limita cunoștințelor mele. Baftă la automatizări!</div>Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-67454780182482213572019-07-24T22:25:00.003+03:002019-07-25T08:47:01.054+03:00Despre 5G și pericolele pe care le reprezintă<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-ySnPme79C1c/XTib281ar-I/AAAAAAAAxb4/rDN8ctv53D0X32Ev8541_pZLMifoC13cwCLcBGAs/s1600/5g_logo.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="355" data-original-width="589" height="120" src="https://1.bp.blogspot.com/-ySnPme79C1c/XTib281ar-I/AAAAAAAAxb4/rDN8ctv53D0X32Ev8541_pZLMifoC13cwCLcBGAs/s200/5g_logo.png" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Logo-ul oficial 5G, de 3GPP</td></tr>
</tbody></table>
A cincea generație de tehnologie celulară e aici, iar implementarea sa în jurul întregii lumi este în forță. În România, Vodafone și Digi.Mobil deja au trecut la implementarea acestei tehnologii ce promite viteze mai mari pentru conexiunile la internet ale telefoanelor mobile.<br />
<br />
Dacă a treia generație de telefonie mobilă a fost gândită în jurul ideii de conținut multimedia iar 4G în jurul ideii de conținut High Definition, de data asta 5G este creeat în jurul conceptului de IoT (Internet of Things), trecându-se la utilizarea unor frecvențe radio mai mari în schimbul unei densificări crescute a rețelei, în felul acesta asigurându-se un serviciu optim în orașele aglomerate, unde frecvențele utilizate de tehnologiile precedente erau supuse interferențelor specifice metropolelor zgomotoase nu doar fonic, cât și electromagnetic.<br />
<br />
<a name='more'></a>Acest aspect al utilizării unor frecvențe ridicate pentru rețelele de telefonie mobilă (de până la 300 GHz, în comparație cu cei 5,9 GHz la care pot ajunge rețelele 4G) cât și faptul că turnurile radio vor fi mult mai numeroase a ridicat diverse îngrijorări în rândul populației, îngrijorări privind efectele negative ale radiației electromagnetice emise de acestea. Există chiar și un site care ar avea în spate specialiști din domeniul câmpurilor electromagnetice denumit <a href="https://www.emfscientist.org/" target="_blank">EMFScientists.org</a> ce lansează un apel vizând strict această nouă generație de telefonie mobilă și efectele nefaste asupra sănătății pe care le-ar aduce.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-GcLF2F1Def0/XTiicAvM8fI/AAAAAAAAxcI/JEcs8vm-MfQ6QhPIN-X2KPA5lcKhVi-hQCLcBGAs/s1600/Screenshot%2Bfrom%2B2019-07-24%2B21-08-14.png" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="619" data-original-width="1349" height="182" src="https://1.bp.blogspot.com/-GcLF2F1Def0/XTiicAvM8fI/AAAAAAAAxcI/JEcs8vm-MfQ6QhPIN-X2KPA5lcKhVi-hQCLcBGAs/s400/Screenshot%2Bfrom%2B2019-07-24%2B21-08-14.png" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Site-ul EMFScientists.org</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div>
Nu e nevoie a se menționa cât de controversată este această problemă, a efectelor (potențial-)negative ale undelor radio. Din păcate omenirea nu are o experiență decât de vreo 120 de ani cu manipularea acestora așa că studiile ce privesc acest domeniu sunt încă limitate și rezultatele neconcludente. Ce știm destul de sigur este că această zonă a spectrului electromagnetic reprezentat de undele radio are un oarecare efect termic asupra țesuturilor umane, efect ce poate aduce anumite consecințe (de exemplu, <a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1110569017300602" target="_blank">o calitate redusă a spermei în cazul bărbaților ce-și poartă telefonul în buzunarele pantalonilor</a>). De asemenea știu de <a href="https://www.nih.gov/news-events/news-releases/high-exposure-radio-frequency-radiation-associated-cancer-male-rats" target="_blank">un studiu care a găsit o legătură între expunerea la unde radio și apariția cancerului în șobolani</a>, deși același studiu nu a reușit să găsească o legătură similară și în cazul șoarecilor.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Este destul de clar că există unele efecte pe care undele radio le au asupra organismelor. La urma urmei ne încălzim mâncarea la aceste unde (mai exact, microunde) ceea ce arată că există efecte palpabile atunci când sunt emise cu suficientă putere. Totuși, care e pericolul real reprezentat de aceste unde radio și, mai ales, de 5G?</div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Spectrul electromagnetic de care am tot vorbit în această postare reprezintă plaja de frecvențe pe care se întinde radiația electromagnetică. Ceea ce ar trebui să fie cultură generală și probabil multă lume nu o știe e că din acest spectru fac parte, pe lângă undele radio, atât lumina vizibilă cât și razele X și Gamma. Da, lumina care ne înconjoară este aceeași "mămăligă" ca undele radio prin care telefoanele noastre mobile comunică, diferența între acestea fiind frecvența, tot aceasta fiind și motivul pentru care nu le putem vedea pe ultimele. Această radiație electromagnetică poate fi, în funcție de frecvența acesteia, de două tipuri: ionizantă și neionizantă.</div>
<div>
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-6Quv8IWroSE/XTink2eb0OI/AAAAAAAAxcU/ihZEQKyXJdMGhLqNwvTEQ1wKUKs2wLumwCLcBGAs/s1600/spectru.png" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="437" data-original-width="1026" height="170" src="https://1.bp.blogspot.com/-6Quv8IWroSE/XTink2eb0OI/AAAAAAAAxcU/ihZEQKyXJdMGhLqNwvTEQ1wKUKs2wLumwCLcBGAs/s400/spectru.png" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Spectrul electromagnetic. <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_spectrum" target="_blank">Sursa</a></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
Radiația ionizantă este radiația care provoacă schimbări la nivel molecular la interacțiunea cu materia și începe, pe spectrul electromagnetic ilustrat în imaginea de mai sus, undeva de la ultraviolete și continuă către razele gamma, inclusiv. Restul radiației reprezintă radiația neionizantă, în principiu inofensivă la puteri mici.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Așadar undele radio nu sunt o invenție a omului, ci o descoperire, acestea existând de când Universul. De fapt, există în apropierea planetei noastre o sursă absolut colosală de radiație electromagnetică și pe care o putem vedea zilnic dacă scoatem capul pe geam: Soarele.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Soarele emite într-o plajă extrem de largă de frecvențe, plajă ce include unde radio, infraroșii (pe care noi le percepem sub forma căldurii), lumina vizibilă (evident), ultraviolete, raze X și Gamma (care, din fericire pentru noi, nu reușesc să străpungă atmosfera), așadar atât radiație neionizantă cât și ionizantă. O zi de stat la plajă în bătaia directă a Soarelui ne învață care sunt efectele radiației ionizante (ultraviolete) asupra corpului nostru: usturime a pielii, răspunsul natural al corpului asupra stricăciunilor provocate de acest tip de radiație. Tot acest tip de radiație este și cea răspunzătoare pentru formarea anumitor tipuri de cancer, ca urmare a faptului că celule al căror ADN a fost "stricat" de aceasta ajung să se multiplice necontrolat, motiv pentru care e bine a se folosi creme de plajă care să mai reflecte din radiația ultraviolet emisă de Soare.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: left;">
<b>Știați că...</b> din cauza experimentelor cu bombe nucleare, începând cu perioada celui de-al doilea război mondial <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Low-background_steel" target="_blank">nu se mai poate produce oțel necontaminat radioactiv</a>, aerul atmosferic fiind poluat cu particule radioactive. Din acest motiv, carcasele dispozitivelor ultrasensibile de măsurare a radiației se produc din caroseriile topite ale navelor produse până în 1945.</blockquote>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Unde vreau să ajung e că, dincolo de sursele artificiale de radiație electromagnetică, ar trebui să fim îngrijorați mai degrabă de cele naturale. Puterea razelor solare la nivelul mării este undeva pe la 1 kilowatt/m² în timp ce un telefon mobil emite cu cel mult 2watt/m², asta ca să nu mai vorbim de faptul că ultimul nu cauzează arsuri la nivelul pielii după câteva ore de utilizare. Deși există, cel mai probabil, efecte ale expunerii la undele radio, trebuie înțeles că acestea sunt nesemnificative în comparație cu efectele expunerii la radiațiile emise de soare sau la cele provenite din alte surse naturale. Din fericire pentru noi, viața s-a clădit și a evoluat înconjurată de aceste radiații, acesta fiind motivul pentru care există oameni care au văzut explozia de la Cernobîl și încă trăiesc să ne spună povestea.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Ca încheiere, Huawei <a href="https://www.theguardian.com/technology/2019/jun/06/chinas-huawei-signs-deal-to-develop-5g-network-in-russia" target="_blank">a început deja implementarea 5G în Rusia</a>, așadar zvonurile cum că această țară ar fi interzis această tehnologie sunt false. Faptul că Rusia este prezentată ca fiind personajul pozitiv în această poveste ar trebui să dea de gândit privind sursa și intențiile din spatele acestui tip de zvonuri.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-31315290412549571972018-01-30T21:23:00.002+02:002019-12-30T18:14:48.383+02:00De ce e o idee proastă să trimiți nuduri pe internet<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://2.bp.blogspot.com/-wO_o_hiIa_k/WnDFwhSfpcI/AAAAAAAApy0/LQBScI_XoncygOSBMXG_UcYRxtRk251XQCLcBGAs/s1600/MV5BOTI5Nzg3NTQwNl5BMl5BanBnXkFtZTgwMDkwNjA0MTI%2540._V1_SX1500_CR0%252C0%252C1500%252C999_AL_.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1500" height="213" src="https://2.bp.blogspot.com/-wO_o_hiIa_k/WnDFwhSfpcI/AAAAAAAApy0/LQBScI_XoncygOSBMXG_UcYRxtRk251XQCLcBGAs/s320/MV5BOTI5Nzg3NTQwNl5BMl5BanBnXkFtZTgwMDkwNjA0MTI%2540._V1_SX1500_CR0%252C0%252C1500%252C999_AL_.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">©2017 Beth Dubber/Netflix</td></tr>
</tbody></table>
Zilele acestea cei de la Casa Jurnalistului au publicat <a href="http://casajurnalistului.ro/poze-goala-liceu/">un articol</a> despre povestea Alinei, o fată care în clasa a șaptea a trimis niște poze nud unui prieten, ulterior acestea ajungând publice după ce o prietenă i-a accesat contul de email de pe care au fost expediate. De mai multă vreme am vrut să scriu un articol de blog care tratează acest subiect, în urma multiplelor cazuri despre care am mai citit prin presă sau auzite pe la alții. Voi trata acest subiect mai mult din punct de vedere al securității informatice decât a laturii umane și la final voi adăuga și niște indicații despre pași de minimalizare a daunelor în cazul în care cineva chiar a pățit-o și ajunge să citească acest articol căutând ajutor pe internet.<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<h3>
Latura umană</h3>
Primul lucru care ar trebui să te împiedice să trimiți cuiva nuduri e faptul că firea omului e schimbătoare. Prieteniile se strică, relațiile de dragoste se rup iar încrederea oamenilor se poate șubrezi. Aceasta este și principala cauză pentru care fotografii indecente ajung publice fără consimțământul persoanei care apare în acestea, de multe ori în urma unui șantaj. Înainte de a apăsa butonul de <i>Send</i> gândește-te că oricât de apropiată ți-ar putea părea persoana care primește mesajul, mâine s-ar putea ca lucrurile să nu mai stea la fel între voi.<br />
<br />
<h3>
Sunt nudurile tale la loc sigur?</h3>
Să zicem însă că persoana căreia îi trimiți fotografiile cu tine dezbrăcată nu îți va trăda niciodată încrederea pe care i-o acorzi în schimbul promisiunii de a nu le face publice. Problema e că din moment ce acele fotografii există, deja apar și șansele ca acestea să ajungă fără voia ta sau a destinatarului pe internetul public. Telefoanele mobile se pot pierde sau fura, conturile de email se pot sparge, calculatoarele se pot strica și <a href="http://stirileprotv.ro/stiri/international/scandal-la-un-service-de-telefoane-mobile-un-angajat-a-copiat-fotografii-indecente-de-pe-smartphone-ul-clientelor.html">ajunge în service</a>. Chiar și fotografiile șterse pot fi recuperate de multe ori, așadar nici după ștergere nu poți fi totalmente sigură că acestea nu se vor ivi la suprafață. În cazul prezentat în articolul de pe Casa Jurnalistului, fotografiile au ajuns pe internet după ce autoarea i-a permis accesul în contul de email unei prietene. Nu e mare lucru să uiți că undeva există aceste fotografii și apoi, fără a conștientiza, să le lași chiar tu să ajungă pe mâna cui nu trebuie.<br />
<br />
Serviciile online prin care aceste fotografii sunt transferate sau unde acestea pot fi stocate nu pot fi considerate nici ele de încredere. Cazul <i>Celebgate</i> când în jur de 500 de fotografii indecente ale unor vedete au fost publicate pe internet în urma unor atacuri informatice de tip <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C8%99el%C4%83ciune_electronic%C4%83">phishing</a> este unul care a făcut înconjurul lumii, peste 100 de persoane ajungând în postura neplăcută de a le fi violată intimitatea. Niciun sistem informatic din lumea aceasta nu este impenetrabil - oricând fotografiile voastre de pe Dropbox, Google Drive, iCloud, etc. pot ajunge pe mâini nedorite.<br />
<br />
<h3>
Minimalizarea pagubelor</h3>
Cu excepția cazurilor ce implică persoane publice, de cele mai multe ori acest gen de fotografii ajung pe internet în urma unui șantaj. Un fost iubit decepționat sau un prieten cu intenții nu tocmai curate ajunge să folosească aceste fotografii pentru a obține împăcarea sau alte favoruri. E bine de știut că, deși nu avem o legislație care să vizeze în mod direct aceste cazuri de <i>răzbunare prin pornografie</i>, astfel de cazuri constitue șantaj sau hărțuire și sunt pedepsite penal. Nu vă încredeți în promisiunea că în schimbul îndeplinirii unor favoruri veți scăpa de pericolul ca aceste fotografii să ajungă publice! Persoana care vă șantajează nu are niciun interes ca aceste fotografii să dispară pentru că, nu-i așa, nu se știe când mai e nevoie de ele pe viitor. Așadar dacă vă confruntați cu astfel de amenințări e bine să lăsați rușinea la o parte și să apelați fără ezitare la poliție și eventual la un avocat deoarece pe lângă hărțuire și șantaj mai vorbim și de infracțiuni împotriva Codului Civil (<a href="https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-71-dreptul-la-viata-privata-respectul-vietii-private-si-al-demnitatii-persoanei-umane-respectul-datorat-fiintei-umane-si-drepturilor-ei-inerente">Dreptul la viață privată</a>, <a href="https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-73-dreptul-la-propria-imagine-respectul-vietii-private-si-al-demnitatii-persoanei-umane-respectul-datorat-fiintei-umane-si-drepturilor-ei-inerente">Dreptul la propria imagine</a> și <a href="https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-74-atingeri-aduse-vietii-private-respectul-vietii-private-si-al-demnitatii-persoanei-umane-respectul-datorat-fiintei-umane-si-drepturilor-ei-inerente">Atingeri aduse vieții private</a>), iar cu puțin noroc vor fi luate măsuri chiar înainte ca autorul să apuce să își pună planul în aplicare.<br />
<br />
Desigur, există cazuri în care acest lucru nu prea e la îndemână, mai ales în cazurile în care vorbim de minori care nu prea au curajul să abordeze acest subiect cu părinții lor. Deși recomand cu toată tăria să se treacă peste acest impediment (la urma urmei consecințele pot fi cu mult mai grave), în cazul în care nu este dorită implicarea părinților, o cale de a preveni urmările nedorite e să lăsați impresia că deja primii pași înspre o plângere penală au fost făcuți: anunțați persoana care vă șantajează că ați discutat deja cu părinții și că aceștia știu ce se întâmplă și că în cel mai scurt timp posibil urmează să depuneți o plângere la poliție. De asemenea faceți clar faptul că deținerea de materiale pornografice cu minori se poate termina cu până la 5 ani de închisoare, conform art. 374 din Codul Penal.<br />
<br />
<h3>
Ajutor, fotografii nud cu fiica mea au ajuns publice!</h3>
Dacă sunteți părinte și ați ajuns în ipostaza în care pe internet au apărut fotografii în care fiica (sau fiul) dumneavoastră apare în ipostaze indecente este foarte important să rețineți pentru început că trimiterea de mesaje și fotografii cu conținut indecent nu este neapărat o raritate printre adolescenți. Conform unui <a href="http://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/raport_cercetare_safer_internet_2015_web.pdf">raport de cercetare</a> a organizației Salvați Copiii 17,6% dintre copiii între 10 și 14 ani au trimis astfel de mesaje, iar probabil procentajul este mult mai mare pentru cei între 14 și 18 ani. Faptul că lumea închide ochii sau nu recunoaște existența acestui fenomen nu înseamnă că acesta nu există. Odată faptul împlinit urmează o perioadă foarte stresantă pentru copilul dumneavoastră, existând posibilitatea ca acesta să fie hărțuit la școală sau de către prieteni, cazurile extreme putând duce chiar și la sinucideri. Orice presiune în plus pe care o exercitați asupra copilului nu are cum să ajute în vreun fel așadar lăsați năduful la o parte și luați legătura cu un psiholog care să ofere acestuia consilierea necesară pentru a trece peste un astfel de incident.<br />
<br />
În încheiere, cel mai bine e ca acest gen de fotografii să nu existe deloc, deși nu e nimic condamnabil dacă acestea există sau vor exista. În cazul din urmă e bine să luați în calcul riscurile care pot să apară în urma publicării lor și să fiți pregătiți să luați măsurile necesare pentru ca acestea să aibă un impact cât mai redus asupra vieții voastre personale.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-71731410177571175782017-05-15T11:56:00.001+03:002017-05-15T11:58:41.079+03:00WannaCry și cum putea fi prevenit<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-PmSFR1iFZHY/WRlhS949cdI/AAAAAAAAmVk/ntABoOefHN8Y5U5hHwkWkVNEcfLo4C1lACLcB/s1600/Screen%2BShot%2B2017-05-15%2Bat%2B11.05.04.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="135" src="https://3.bp.blogspot.com/-PmSFR1iFZHY/WRlhS949cdI/AAAAAAAAmVk/ntABoOefHN8Y5U5hHwkWkVNEcfLo4C1lACLcB/s320/Screen%2BShot%2B2017-05-15%2Bat%2B11.05.04.png" width="320" /></a></div>
Dacă nu cumva trăiești într-o peșteră probabil ai auzit despre WannaCry, ransomware-ul ce a afectat peste 230.000 de calculatoare în 150 de țări, cu Sistemul Național de Sănătate al Marii Britanii ca vedetă în rândul victimelor ce s-au trezit cu fișierele criptate. Ransomware-ul, un tip de program rău-intenționat care îți criptează fișierele și apoi îți cere o răscumpărare pentru a putea primi din nou acces la ele, nu este ceva nou în peisajul malware-ului; ce are WannaCry mai special e că acesta se răspândea prin intermediul unui vierme informatic.<br />
<br />
<a name='more'></a>Există mai multe tipuri de malware (programe rău-intenționate), iar ceea ce noi numim generic "viruși" sunt doar o mică categorie din acest tip de programe. Virușii se deosebesc de celelalte tipuri de malware prin faptul că se pot multiplica singuri, infectând alte fișiere cu speranța că acestea vor ajunge în alte calculatoare de unde procesul de multiplicare poate să o ia de la capăt. În era internetului de mare viteză epoca virușilor a cam trecut deoarece lumea face mai rar schimb de fișiere prin intermediul mediilor de stocare. Cel mai răspândit tip de malware în zilele noastre sunt troienii, programe care la prima vedere sunt utile (și care de multe ori chiar sunt) dar pe lângă munca utilă mai prestează în calculatorul utilizatorului și alte activități ascunse și rău-intenționate: furt de date personale, monitorizare, etc.<br />
<br />
Ransomware-ul a început să își facă și el prezența mai ales în ultimii cinci ani, mulțumită monedelor virtuale cum ar fi Bitcoin care permit încasarea de răscumpărări sub forma unor sume de bani fără să se poată da de urma destinatarului. Spre deosebire de viruși ransomware-ul nu se multiplică singur ci ajunge de obicei în calculatoarele noastre prin intermediul atașamentelor de email, a găurilor de securitate din browsere sau a programelor descărcate de pe site-uri dubioase. Odată rulat codul executabil al unui malware de tip ransomware acesta scanează memoria calculatorului în special după fișiere de tip document sau imagini (deoarece au dimensiuni mici deci pot fi criptate rapid și sunt și cele mai dragi utilizatorului), le criptează cu o cheie unică stocată pe un server și afișează un dialog prin intermediul căruia utilizatorul este anunțat că a pierdut accesul la fișierele sale și că trebuie să plătească o răscumpărare pentru a le decripta. Fișierele sunt imposibil de decriptat fără cheia cu care au fost criptate, iar spargerea acesteia nu este fezabilă putând dura chiar și mii de ani pe un calculator din zilele noastre.<br />
<br />
Ce are în special WannaCry, după cum spuneam, este faptul că acesta e transportat de un vierme informatic, probabil EternalBlue, dezvoltat de către Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite ale Americii și furat de acolo de către un grup de hackeri. Procedeul clasic de infectare (prin descărcarea unui executabil de pe un site dubios sau prin deschiderea unui atașament) este în acest caz doar vectorul inițial prin care ransomware-ul ajunge într-un calculator; odată executat acesta caută în rețeaua locală alte calculatoare care rulează un serviciu ce permite sharing-ul de fișiere sau imprimante pe sistemele Windows și se copiază și apoi execută automat grație unei găuri de securitate în acest serviciu. Practic nu e nevoie ca tu să faci nimic pentru a te infecta: e de ajuns ca cineva din rețeaua ta locală să fie infectat iar tu să rulezi o versiune de Windows fără update-urile la zi. Acest lucru a permis ca WannaCry să se poată extinde la o asemenea scară, Interpol descriind atacul ca unul fără precedent.<br />
<h3>
Cum putea fi prevenit un astfel de atac</h3>
<div>
Foarte simplu, prin instalarea actualizărilor de securitate puse la dispoziție de Microsoft. Spre deosebire de cazurile mai grave (dar din fericire mai rare) când atacatorii profită de găuri de securitate neștiute de nimeni alții, în cazul exploatat de WannaCry Microsoft a fixat breșa încă din luna martie a acestui an. Proporția atacului arată însă că oamenii nu prea dau doi bani pe actualizările de securitate (lucru de înțeles, instalarea actualizărilor pentru Windows este deranjantă, durează mult timp și vine în cele mai nepotrivite momente) ori că folosesc versiuni de Windows pentru care Microsoft nu mai oferă suport (mai ales Windows XP).</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Lumea se întreabă dacă utilizarea unor alte sisteme de operare precum Linux nu putea să prevină un atac de o asemenea amploare. Din păcate răspunsul este nu, un atac cu ransomware poate avea loc fără probleme și pe acest sistem de operare (software-ul din Linux a avut și probabil are și el găurile lui de securitate de genul celei exploatate de EternalBlue) iar genul de fișiere spre care țintește acest tip de malware (fotografii, documente, etc) nu sunt protejate în mod obișnuit de mecanismul de permisiuni caracteristic sistemelor Unix. Sunt doi mari factori care fac ca ransomware-ul pe Linux să fie atât de rar: numărul mic de utilizatori care face neprofitabil un atac asupra acestora și dificultatea prin care un program poate fi distribuit către aceștia (din cauza numărului mare de distribuții și a incompatibilității la nivel de binare chiar și între versiuni ale aceleiași distribuții).</div>
<div>
<br /></div>
<div>
În schimb o mare problemă aici e software-ul cu sursă închisă (closed source). Nu mă refer la faptul că în cazul unui proiect cu sursă liberă (open source) cineva ar putea să observe o breșă de securitate înainte ca aceasta să poată fi exploatată ci că în multe cazuri sunt folosite versiuni vechi de Windows din cauza unor programe sau drivere care funcționează corect doar pe acestea. Fiind vorba de programe cu sursă închisă cei care le folosesc nu au nici măcar șansa de a putea angaja o echipă de ingineri care să adapteze acele programe la versiuni mai noi de Windows așadar sunt condamnați la a folosi versiuni vechi și vulnerabile în fața unor astfel de atacuri.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Adevărul e că, de fapt, genul ăsta de atacuri nu prea pot fi prevenite. În cazul particular al lui WannaCry am fost norocoși să avem un update de securitate încă din martie, însă putea fi și mai rău dacă atacatorii ar fi folosit o breșă de securitate care nu era cunoscută de Microsoft sau de public (așa numitele <i>zero day attack</i>). Programele de calculator devin din ce în ce mai complexe și cu cât mai complexe sunt cu atât e mai dificil de controlat fenomenul breșelor de securitate. Ca și cum n-ar fi suficient chiar și malware-ul devine din ce în ce mai complex iar piața acestuia a înflorit în ultimii 10 - 15 ani, de când internetul a început să devină omniprezent în casele tuturor.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Cât mai e până la un astfel de atac? Nimeni nu știe, și ce e mai îngrijorător e că s-ar putea întâmpla fix în timp ce citești aceste rânduri.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-43523781149940832192017-02-04T10:53:00.003+02:002017-02-04T11:01:44.138+02:00Mic îndrumar de verificat știri false<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://2.bp.blogspot.com/-OzY4n0XOKZI/WJWTIln1DHI/AAAAAAAAk9w/t-88bvUPfcE3V2sr1Dh4clnsJVVoIhohQCLcB/s1600/logo.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="82" src="https://2.bp.blogspot.com/-OzY4n0XOKZI/WJWTIln1DHI/AAAAAAAAk9w/t-88bvUPfcE3V2sr1Dh4clnsJVVoIhohQCLcB/s320/logo.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Logo-ul Lumea Justiției, (c) luju.ro</td></tr>
</tbody></table>
Facebook și Google au anunțat că lucrează la algoritmi care să detecteze știrile care au rolul de a manipula oamenii cu informații false. Există însă câteva pârghii prin care și noi, oamenii simpli, putem verifica cât de adevărată e sau nu e o informație. O să dau un mic exemplu despre cum putem verifica, în anumite situații, dacă ceea ce citim este fals sau adevărat.<br />
<br />
<a name='more'></a>Luăm de exemplu o știre postată de Lumea Justiției și preluată, de asemenea, și de Antena 3: <a href="http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/abuzul-in-serviciu-a-fost-dezincriminat-tacit-conform-legii-47-1992-dispozitiile-din-legile-si-ordonantele-constatate-neconstitutionale-isi-inceteaza-efectele-juridice-la-45-de-zile-de-la-publicarea-deciziei-daca-legiuitorul-nu-le-modifica-de-la-decizia-c"><b>Abuzul în serviciu dezincriminat în mod tacit de Guvernul Cioloș</b></a>. E dificil să-ți dai seama din textul știrii dacă ce scrie acolo e adevărat sau nu, iar faptul că cei mai mulți dintre noi nu suntem specialiști în drept face dificilă verificarea acestor lucruri prin citirea de ordonanțe, legi, șamd. Putem, însă, să ne folosim inteligent de Google pentru a verifica această informație.<br />
<br />
Decizia CCR privind abuzul în serviciu a fost dată în 15 iunie 2016 iar din cauză că Guvernul și Ministerul Justiției nu au aliniat Codul Penal la decizia Curții Constituționale ar însemna că peste 45 de zile, adică 30 iulie, această infracțiune ar fi trebuit să fie dezincriminată tacit (adică prin neluarea niciunei acțiuni).<br />
<br />
Acum intrăm pe Google și căutăm <i>condamnat abuz în serviciu</i>. De sub bara de căutare apăsăm pe <i>Instrumente</i>, apoi pe <i>Oricând </i>și din meniul care apare alegem <i>Interval personalizat</i>. Alegem <i>De la</i> să înceapă cu data de 1 august 2016 (când abuzul în serviciu ar fi trebuit să fi fost deja dezincriminat) și la câmpul <i>La</i> alegem 1 ianuarie 2017, pentru ca rezultatele căutărilor să nu interfereze cu discuțiile despre abuzul în serviciu din ultima perioadă.<br />
<br />
Vom vedea, <b><a href="https://www.google.ro/search?q=condamnat+abuz+%C3%AEn+serviciu&safe=off&biw=1366&bih=678&source=lnt&tbs=cdr%3A1%2Ccd_min%3A8%2F1%2F2016%2Ccd_max%3A1%2F1%2F2017&tbm=">în rezultate</a></b>, că între 1 august 2016 și 1 ianuarie 2017 s-au dat condamnări pentru abuz în serviciu. Acest fapt nu poate să însemne decât două lucruri: ori știrea prezentată de Lumea Justiției e falsă, ori în această perioadă s-a produs un grav abuz prin care niște oameni au fost condamnați pentru o infracțiune care era dezincriminată.<br />
<br />
Las la latitudinea cititorului să aleagă pe care dintre variante să le creadă sau să verifice mai departe aceste informații.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-71954565023884325772016-12-03T16:45:00.001+02:002016-12-03T16:48:09.474+02:00Știați că...<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://2.bp.blogspot.com/-BIxnmfldmSQ/WELHEqrAqCI/AAAAAAAAj3Y/oEtlyBoJxvESd6wq6aIO9fpPwz0Des3UgCLcB/s1600/manhole.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="133" src="https://2.bp.blogspot.com/-BIxnmfldmSQ/WELHEqrAqCI/AAAAAAAAj3Y/oEtlyBoJxvESd6wq6aIO9fpPwz0Des3UgCLcB/s200/manhole.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Un capac de canal este cel mai rapid<br />
obiect lansat vreodată de om.<br />
<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manhole#/media/File:-_Manhole_cover_in_Germany_-.jpg">Sursă imagine</a></td></tr>
</tbody></table>
De-a lungul timpului am strâns o listă de curiozități, ciudățenii și alte lucruri interesante. Cum am reușit să adun câteva, m-am decis să creez aici o listă mai coerentă și în felul acesta să împart cu restul lumii ce am reușit să adun. Așadar:<br />
<a name='more'></a><br />
<div>
<b>Probabil știți deja că toamna și primăvara se trece la ora de iarnă, respectiv ora de vară.</b> Și probabil mereu în aceste perioade sunteți atenți la radio sau TV să nu cumva să ratați schimbarea orei și să uitați să vă dați ceasurile înainte sau înapoi. Dar nu e nevoie, lucrurile sunt destul de simple: se trece la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie și la ora de vară în ultima duminică din martie.</div>
<div>
<br />
<b>În jurul datei de 10 octombrie și totodată în jurul datei de 3 martie, cam pe la orele 15, conexiunile via satelit sunt puternic perturbate de fenomenul numit <i><a href="https://hdsatelit.blogspot.ro/2013/08/sun-outage-sau-cum-te-lasa-soarele-fara.html">sun outage</a></i></b>, fenomen ce apare ca urmare a alinierii dintre Soare, sateliții de comunicații și Terra. Deoarece Soarele radiază într-o gamă foarte largă de frecvențe, în momentul în care acesta se aliniază cu sateliții de comunicație zgomotul generat perturbă comunicațiile, existând riscul de a pierde minute bune din <i>Mireasă pentru fiul meu</i>.</div>
<div>
<br />
<b>Există un mit care face referire la statuile ecvestre și care spune că numărul picioarelor pe care calul le ține ridicate reprezintă <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuie_ecvestr%C4%83">felul cum a murit călărețul</a></b>:<br />
<ul>
<li>dacă cele două picioare din față ale calului sunt în aer, ar însemna că eroul (călărețul) a murit în luptă. </li>
<li>dacă un picior din față al calului este în aer, ar însemna că eroul a murit din cauza rănilor primite în război, sau a fost ucis mișelește.</li>
<ul></ul>
<li>dacă toate cele patru picioare ale calului sunt la sol, ar însemna că personajul aflat pe cal a murit de moarte naturală.</li>
</ul>
<div>
Deși asta nu e o regulă, se întâmplă totuși ca în multe cazuri felul cum caii își țin picioarele în statuile ecvestre să se potrivească cu lista de mai sus, însă nici excepțiile nu sunt rare, după cum puteți vedea <a href="http://www.snopes.com/military/statue.asp">în acest articol</a>.</div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Numărul total al combinațiilor posibile dintr-un pachet de cărți de joc </b>este de <a href="http://czep.net/weblog/52cards.html">80658175170943878571660636856403766975289505440883277824000000000000</a>. Chiar și eu am fost prea leneș încât să citesc acel număr așadar o să spun doar că dacă acum ai amesteca un pachet de cărți există o probabilitate foarte mare ca acea combinație pe care tocmai o ții în mână să nu mai fi fost obținută niciodată până în acest moment.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Cel mai rapid obiect făcut de om este</b>... <a href="http://nuclearweaponarchive.org/Usa/Tests/Plumbob.html">un capac de canal</a>. Acesta a fost lansat neintenționat spre spațiul cosmic în timpul unor teste nucleare cu o viteză de peste 80.000 de kilometri pe oră. O cameră video care filma locul "decolării" n-a reușit să surprindă zborul capacului decât într-un singur cadru. Capacul nu s-a mai întors niciodată pe pământ, se presupune că acesta s-a vaporizat ca urmare a frecării cu aerul.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Nisipul din Arabia Saudită e de calitate atât de proastă încât nu se poate fabrica sticlă din el.</b> <a href="http://edgardaily.com/en/life/2016/strange-but-true-the-uae-imports-its-sand-31668">Arabia Saudită este nevoită să importe nisip</a> pentru a-și putea satisface producția de sticlă.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Bugatti Veyron este o mașină foarte frumoasă</b> care poate atinge o viteză de până la 408 km/h. Și asta nu pentru că motorul mașinii nu poate mai mult de atât ci pentru că <a href="http://www.motortrend.com/news/bugatti-veyron-grand-sport-vitesse/">aceasta e viteza maximă pe care o suportă pneurile</a>. Dincolo de această viteză pneurile ar exploda și probabil la o așa mașină nu e ieftin deloc să le schimbi.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Numărul atomilor dintr-o linguriță de apă este mai mare decât numărul lingurițelor necesare să golești întregul Atlantic</b>. <a href="https://books.google.ro/books?id=Y1c8AwAAQBAJ&pg=PA51&lpg=PA51&dq=one+teaspoon+water+three+times+atoms+teaspoons+water+atlantic&source=bl&ots=7-9Gyifq2A&sig=gqwMKpxlEG5mac9Hk4BwMWB4bDU&hl=en&sa=X&ei=5CJIVbWEC4KxggT5r4DQCA&redir_esc=y#v=onepage&q=one%20teaspoon%20water%20three%20times%20atoms%20teaspoons%20water%20atlantic&f=false">Cam de trei ori mai mare</a>. Și eu care credeam, când eram mic, că atomii se pot vedea la microscop...</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Revenind la capacele de canal</b>, v-ați întrebat vreodată de ce acestea sunt rotunde? La fel ca în cazul ferestrelor din avion, forma rotundă a capacelor de canal ajută la distribuirea presiunii exercitate asupra acestora, făcându-le în acest fel mai rezistente. Însă mai există un motiv: <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manhole_cover#Circular">fiind rotunde, capacele nu pot fi scăpate accidental în canal</a>.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Puteți calcula viteza luminii</b> cu ajutorul cuptorului cu microunde și a unui baton de ciocolată sau, <a href="http://imgur.com/a/uiwcv">cum a făcut tipul ăsta</a>, a unui cârnat. Măsurați distanța dintre urmele lăsate de microunde pe acesta, aflați la ce frecvență operează cuptorul cu microunde (în general 2.4 GHz) și folosind formula <i>viteza = frecvența x lungimea de undă</i> puteți verifica dacă profesorii v-au mințit în liceu în privința vitezei luminii.</div>
<div>
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-kw_DX8z8eu4/WELV66sHt7I/AAAAAAAAj3o/H9y3A-cMD5IW6A7atfXd4zSUPlu_PAi1ACLcB/s1600/constelatie.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="171" src="https://1.bp.blogspot.com/-kw_DX8z8eu4/WELV66sHt7I/AAAAAAAAj3o/H9y3A-cMD5IW6A7atfXd4zSUPlu_PAi1ACLcB/s320/constelatie.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Constelația EURion pe bancnota de 10 lei</td></tr>
</tbody></table>
<div>
<b>Unele programe de editare grafică refuză să deschidă fotografii care conțin bancnote</b>. Acest lucru se datorează așa numitei <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/EURion_constellation">constelații EURion</a>, cinci puncte ce formează un model care dacă este detectat de copiatoare sau programele de editare grafică va cauza refuzul acestora de a copia sau deschide fișierul cu respectiva imagine. Desigur, nu toate programele implementează această funcție (Adobe Photoshop implementează, GIMP nu). Chiar și bancnotele românești conțin acest model.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Un singur releu de telefonie mobilă deservește în același timp </b>mii de abonați. Cumva toate aceste telefoane trebuie să împartă între ele lățimea de bandă disponibilă (și care este o resursă limitată) pentru a putea funcționa în același timp. Există mai multe trucuri tehnice pentru ca acest lucru să fie posibil, unul din ele fiind <a href="https://www.techopedia.com/definition/27019/time-division-duplex-tdd">multiplexarea în timp</a>. În acest caz atunci când vorbești cu cineva la telefonul mobil acesta nu rămâne mereu conectat ci se tot deconectează și reconectează de câteva ori pe secundă, lăsând timp și altor telefoane să transmită în timpul cât al tău e deconectat. Tot cu acest lucru au legătură și sunetele pe care le auzi când telefonul e conectat la o rețea 2G și îl apropii de un televizor sau radio: comutatorul care deconectează și reconectează telefonul cauzează interferențe care apoi sunt preluate de amplificatorul televizorului sau radio-ului.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Printer_steganography">Imprimantele lasă intenționat urme unice și invizibile pe paginile pe care le tipărim</a></b> pentru a ajuta la identificarea acestora, în caz de nevoie. Aceste urme nu sunt în general vizibile ochiului liber și conțin date precum seria imprimantei și data la care s-a efectuat imprimarea, așadar ar trebui să te gândești mai bine dacă vrei să falsifici un document cu ajutorul imprimantei din dotare.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Iar, la final, ca să ne mai descrețim frunțile: <b>știați că la ora actuală în ocean sunt mai multe avioane decât sunt submarine în cer</b>?</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-85504397903075075582016-11-27T23:53:00.001+02:002016-11-28T00:12:52.335+02:00Statul român și codul sursă, varianta pentru începători<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-RhxUpRrWKkY/WDtE171yKqI/AAAAAAAAjug/CVqcY34dHooybpgtR-VzeRSdvoONmVr2ACLcB/s1600/Flag_of_Romania.svg.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="133" src="https://1.bp.blogspot.com/-RhxUpRrWKkY/WDtE171yKqI/AAAAAAAAjug/CVqcY34dHooybpgtR-VzeRSdvoONmVr2ACLcB/s200/Flag_of_Romania.svg.png" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Steagul României. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei#/media/File:Flag_of_Romania.svg">Sursa imaginii</a></td></tr>
</tbody></table>
Mai mult ca sigur, dacă ai citit sau văzut știrile din ultima vreme, ai auzit și de desele perioade de indisponibilitate ale <i>Sistemului informatic al cardului naţional de sănătate</i>. Iar în cadrul discuțiilor ce privesc aceste perioade de indisponibilitate cât și a altor sisteme informatice ce au legătură cu statul probabil ați auzit și despre expresia <i>cod sursă</i> și cum statul român e legat la mâini deoarece nu îl deține. Dar dacă nu ești <i>IT-ist</i> probabil e cam dificil de înțeles ce e acest cod sursă și de ce e așa de grav că statul nu a primit la schimb așa ceva în schimbul milioanelor de euro pompate în proiecte IT nefuncționale. Pentru asta există acest articol.<br />
<br />
<a name='more'></a><h4>
Secretara sexy și <i>outsourcing-ul</i></h4>
<br />
Industria IT din România se bazează în mare parte pe <i>outsourcing</i>. Ce e aia? Să spunem că ești șeful unei mare companii producătoare de centrale termice și te gândești "bă, ce mișto ar fi să poți să îți pornești centrala cu ajutorul unei aplicații de mobil". Din păcate printre angajații tăi nu ai decât tinichigii, câțiva ingineri, doi trei electricieni și o secretară blondă sexy, iar niciunul din ăștia nu se pricepe să-ți scrie aplicația pe care ți-o dorești. Drept urmare apelezi la serviciile unei firme care, în schimbul unei sume modice, își va pune programatorii la treabă construindu-ți ție aplicația și toată infrastructura necesară funcționării ei. La sfârșit vei primi aplicația și codul sursă al acesteia. La asta se referă <i>outsourcing-ul</i>: pui pe altcineva să îți facă aplicația în loc s-o faci tu. Dar am ajuns la expresia "cod sursă" și încă nu știm ce e aia.<br />
<h4>
<b>Codul sursă</b></h4>
Când un programator construiește o aplicație el doar scrie într-un editor de text chestii complicate de genul ăsta:<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-PFtribVFlAU/WDtIPsLHisI/AAAAAAAAjus/x1ur8hJKS7UzDc2XCAJpcHYWCP6oN64zgCLcB/s1600/cod.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="316" src="https://1.bp.blogspot.com/-PFtribVFlAU/WDtIPsLHisI/AAAAAAAAjus/x1ur8hJKS7UzDc2XCAJpcHYWCP6oN64zgCLcB/s640/cod.jpg" width="600" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">O secvență de cod care ar da coșmaruri oricărui programator. <a href="https://www.reddit.com/r/badcode/comments/2vkjp8/a_year_ago_a_team_of_2nd_year_students_were/">Sursa imaginii</a></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
Acele linii de cod sunt doar o reprezentare a programului pe care să o poată înțelege și programatorul, nu doar calculatorul. În final acel cod va ajunge într-o formă indescifrabilă pentru om și cu sens doar pentru calculator. Drept urmare avem un cod sursă precum cel din imaginea de mai sus care apoi devine cod compilat (binar) pe care îl va înțelege doar calculatorul.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Deoarece codul ăla binar e indescifrabil pentru om acestuia nu îi mai pot fi aduse îmbunătățiri sau corectări. Dacă vrei să incluzi o funcție nouă într-un program sau vrei să corectezi o problemă a acestuia va trebui să modifici codul sursă și apoi să îl aduci din nou în stadiul de cod binar.</div>
<h4 style="text-align: left;">
<b>Contractele cu statul</b></h4>
<div style="text-align: left;">
Contractele făcute cu statul român sunt o adevărată mină de aur pentru anumite companii deținute de anumite persoane. Asta pe de-o parte pentru că banii băgați în astfel de proiecte stârnesc invidie chiar și printre startup-urile din San Francisco care aleargă gâfâind după investitori, iar pe de altă parte pentru că reprezentanții statului român au grijă să semneze niște contracte dezastruos de dezavantajoase pentru companiile de software. Glumesc. Sunt dezastruos de dezavantajoase pentru Statul Român.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
De exemplu, <a href="http://cursdeguvernare.ro/cardul-obligatoriu-sistemul-care-a-costat-184-de-milioane-de-euro-7-ani-de-implementare-si-2-de-amanari-este-gata-de-blocare.html"><b>aflăm că sistemul ce stă în spatele cardurilor de sănătate a costat cam 184 de milioane de euro</b></a>. Ca să înțelegeți mai bine proporția acestei sume aflați că pentru câteva mii de euro o echipă de liber profesioniști (<i>freelanceri</i>) vă va construi cu drag aplicația aia pentru centrale termice. Între două companii cu manageri sănătoși la cap astfel de contracte se negociază la sume ce se situează undeva în jurul sutelor de mii de euro, în cazul proiectelor de talie medie. Și nici nu se pune problema ca ceva <a href="http://www.ziare.com/stiri/card-sanatate/cardul-de-sanatate-nu-merge-de-3-zile-cnas-sustine-ca-doar-medicii-care-nu-vor-nu-elibereaza-retete-in-sistem-offline-1439545"><b>să nu funcționeze timp de trei zile la rând</b></a>. Dar hai că în cazul ăsta nu e vorba totuși de noul Uber, ci vorbim de o chestie mult mai serioasă precum e sistemul național pentru carduri de sănătate, așadar nu poți să îl faci cu o firmuliță care abia a descoperit internetul. Totuși diferența până la 184 de milioane de euro vorbește de la sine... iar asta pentru un sistem care funcționează intermitent.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Și pentru care nu avem nici măcar codul sursă. Da, asta pentru că echipele care au negociat contractele alea, din rea voință sau necunoștință de cauză, nu au negociat să primească și codul sursă. Codul sursă e la firmele pe care le-am plătit cu milioane de euro. <b>Orice îmbunătățire sau reparație poate fi făcută doar de respectivele firme</b>, iar acele firme nu vor face lucrul ăsta pe gratis. Și nici ieftin, de vreme ce altă soluție decât contractarea acelor firme nu există.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Mai exact, de banii ăia statul doar a închiriat o platformă software, cu diferența că aceasta a fost construită special pentru nevoile sale. E ca și cum ai plăti 184 de milioane de euro pe o mașină la comandă însă mașina nu e niciodată a ta, ci doar ai dreptul să te plimbi cu ea. Iar situația e foarte gravă, practic Statul Român e prins astfel în tocul ușii mulțumită unor grupuri de interese ce au urmărit încheierea de contracte dezastruoase. De asta în ultima vreme se tot bate apa-n piuă cu codul ăsta sursă. Ce e și mai trist însă e că, în ciuda unor fraude atât de evidente, oamenii care au profitat de pe urma lor încă mai au credibilitate la public.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<b>Note de final</b></div>
<div style="text-align: left;">
Acest articol a fost scris într-un mod foarte simplificat, cât să îl înțeleagă și Gogu de la cazane. Sistemul cardurilor de sănătate a fost folosit doar ca exemplu, articolul vizează în general proiectele pe care le contractează statul. Ca mic studiu de aprofundare și ca să îi împăcăm pe cei ce înțeleg cu ce se mănâncă IT-ul aș vrea să adaug următoarele:</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<ul>
<li>Un program compilat se poate modifica sau îmbunătăți chiar dacă nu deții codul sursă, însă implică o muncă colosală, de durată, iar posibilitățile tot sunt mai limitate decât dacă ai deține codul sursă.</li>
<li>Nu toate programele în cod sursă ajung în cod binar. E cazul, de cele mai multe ori, pentru site-urile web. Așadar, în cazul unui sistem tip cloud cum e cel al cardurilor de sănătate, Statul Român nu deține nici măcar o formă compilată a programului.</li>
<li>În costurile unui proiect precum cel al sistemului pentru cardurile de sănătate mai intră tot soiul de servicii adiacente, care costă și ele. Ce servicii au fost contractate și dacă suma plătită de Statul Român e una corectă... e dificil de zis.</li>
<li>Nepredarea codului sursă de către companiile care dezvoltă software la comandă pentru entități statale nu e o practică izolată, dimpotrivă: sunt puține țări care cer să le fie livrate și codul sursă odată cu programul final.</li>
<li>Nu există scuză pentru cei ce au negociat atât de dezastruos astfel de contracte și nici pentru cei ce profită de ele.</li>
</ul>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-8983034061750473952016-10-11T22:10:00.000+03:002016-10-11T22:19:11.269+03:00Android: distribuție Linux sau sistem de operare?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-T2YEMAgYi0A/V_0pxY7bwcI/AAAAAAAAiVg/Pno5fK-Jj8k9e99K7jqaniByRR7EoVX4QCLcB/s1600/2000px-Android_logo_2.svg.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://3.bp.blogspot.com/-T2YEMAgYi0A/V_0pxY7bwcI/AAAAAAAAiVg/Pno5fK-Jj8k9e99K7jqaniByRR7EoVX4QCLcB/s200/2000px-Android_logo_2.svg.png" width="200" /></a></div>
E un lucru bine știut că Android este bazat pe Linux. La fel cum e și Ubuntu, Fedora, Arch, Rogentos sau altele. Totuși acestora din urmă li se spune "distribuții Linux" în timp ce Android-ul este pomenit peste tot ca sistem de operare. Dacă atât Ubuntu cât și Android au la bază Linux, de ce acesta din urmă n-ar fi tot o distribuție Linux? Răspunsul e că - și probabil l-ați mai auzit - depinde. Depinde de unde vrei să trasezi linia ce delimitează o distribuție de un sistem de operare. Și fiecare o cam trasează unde consideră el că e bine.<br />
<br />
<a name='more'></a><b>E GNU/Linux, bă, nu Linux!</b><br />
<br />
Există o anumită categorie de oameni care insistă ca sistemului de operare Linux să i se spună GNU/Linux sau GNU+Linux (sau LiGNUx, însă au renunțat ulterior). Deseori se râde de insistența lor cu toate că au dreptate când cer asta. Păi stai - ați zice - cine sunt ăștia să decidă ei cum să i se zică Linuxului făcut de Linus Torvalds? Sunt cei care se referă la sistemul de operare, nu la kernel.<br />
<br />
Vedeți voi, un sistem de operare e format din mai multe componente, iar Linux e doar una din aceste componente: kernelul. Linux, luat separat, nu e decât un alt fișier banal pe un hard-disk. Nu poate forma de unul singur un sistem de operare. Mai este neapărată nevoie de un bootloader, care să facă pașii premergători încărcării și executării codului din kernel și mai apoi un set de programe prin care acel kernel să se facă util cumva. În cazul particular al Linux, odată executat acesta va pregăti sistemul și va încărca driverele necesare pentru ca acesta să funcționeze, și cam atât. Este nevoie de un alt program care să încarce tot ce trebuie până când sistemul poate deveni utilizabil. Ați auzit de upstart sau systemd? Ei bine, asta e treaba lor. Există sisteme de operare care pot inițializa tot sistemul doar din kernel, însă acest lucru reduce foarte mult flexiblitatea acestora.<br />
<br />
În cea mai de bază configurație un sistem de operare cu kernelul Linux vă va lăsa într-o linie de comandă. E frumos să puteți scrie cd, rm, cp, mkdir sau alte comenzi, însă v-ați gândit vreodată cine face toate operațiunile declanșate de acele comenzi?<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-coF1COxMPOY/V_04wFIRaWI/AAAAAAAAiVw/c8s5ewJ9GmYQ5_FUUD4UYsxAHzvl-eCPQCLcB/s1600/gnulinux.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="199" src="https://1.bp.blogspot.com/-coF1COxMPOY/V_04wFIRaWI/AAAAAAAAiVw/c8s5ewJ9GmYQ5_FUUD4UYsxAHzvl-eCPQCLcB/s200/gnulinux.png" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">I have GNU, I have Linux...</td></tr>
</tbody></table>
Ei bine, aici intervine GNU. GNU este o colecție de programe dezvoltată de Free Software Foundation. Scopul acesteia era să facă parte dintr-un sistem de operare total gratuit și open-source. Pentru că sunt mai simplu de dezvoltat și pe principiul <i>fă-ți tu potcoave că după aia ți-ai lua și cal cândva </i>aceste programe au fost dezvoltate înainte de un kernel. Iar pentru că Linus Torvalds a făcut lucrul ăsta înainte de cei de la Free Software Foundation, colecția de programe GNU a fost portată să funcționeze împreună cu Linux.<br />
<br />
Totodată de la proiectul GNU vine și biblioteca C, o componentă vitală pe care se bazează toate programele scrise în acest limbaj de programare. Fără această bibliotecă programele ar fi trebuit scrise în cod mașină sau în cel mai fericit caz în limbaj de asamblare, în acest fel dezvoltarea acestora fiind mult mai dificilă decât este deja. Majoritatea covârșitoare a distribuțiilor Linux folosesc această bibliotecă cât și colecția de programe de la proiectul GNU.<br />
<br />
Așadar avem un sistem de operare format dintr-un bootloader, kernelul Linux, colecția de programe GNU și, în funcție de distribuția pe care o folosim, alte diverse aplicații. Mai țineți minte linia aia de care ziceam că delimitează un sistem de operare de o distribuție? Ei bine, dacă vrei să o pui în așa fel încât să ai pe de-o parte bootloader-ul, kernelul Linux și programele GNU iar pe cealaltă parte tot ce urmează după (medii grafice, editoare de text, browsere web și etc.) atunci Ubuntu, de exemplu, e o distribuție GNU/Linux. Nu poți pune acea linie doar între bootloader și kernel sau între kernel și programele GNU pentru că cu greu poți numi ceea ce rezultă un sistem de operare. Dacă consideri însă un sistem de operare ca fiind absolut toate programele ce le cuprinde, începând de la bootloader și terminând cu Minesweeper atunci <b>Ubuntu, Fedora, Arch, Rogentos, etc. sunt toate sisteme de operare</b> (și tocmai ai desființat conceptul de distribuție).<br />
<br />
<b>Android nu e GNU/Linux</b><br />
<b><br /></b>
Având și el la bază kernelul Linux, Android nu poate exista fără o bibliotecă C și toate programele necesare inițializării sistemului. Diferența e că Android nu folosește nici biblioteca și nici vreun program din colecția GNU, din motive de licențiere. Pe post de bibliotecă C în Android stă Bionic, dezvoltată de Google. Busybox ține loc de unele din programele din colecția GNU. De fapt, în afară de kernel, Android nu are prea multe lucruri în comun cu un Ubuntu sau Fedora sau etc. Iar doar bootloader-ul și kernelul, după cum spuneam, nu prea pot fi considerate sistem de operare deoarece nu completează scopul pe care îl are unul. Așadar putem să delimităm cel mai mult pe deoparte bootloader-ul, kernelul Linux și Bionic și pe de altă parte celelalte componente ale unui Android (SurfaceFlinger, AudioFlinger, etc). Pentru că nu avem nimic de la GNU putem fi siguri că Android nu este în mod cert o distribuție GNU/Linux. Apoi nu putem spune nici că Android ar fi o distribuție Linux deoarece:<br />
<br />
<b>Linux în sine nu prea este un sistem de operare</b><br />
<b><br /></b>
Dar credeați cumva, din ce am spus, că un sistem de operare nu poate fi format doar din bootloader și kernel? Așa o fi în cazul Linux însă există sisteme de operare formate doar din bootloader (cam primitive, nu încap prea multe chestii în 512 bytes) sau bootloader și kernel (acesta din urmă având încorporate direct funcționalitățile care în cazul Linux se găsesc în GNU sau colecții similare). Așadar, în acest caz, putem trasa linia aia care delimitează un sistem de operare de o distribuție undeva între kernel și restul aplicațiilor. Totuși, deoarece Linux nu integrează nici măcar un interpretor în linie de comandă e cam dificil să spui că ai un sistem de operare dacă iei în considerare doar bootloader-ul și kernelul.<br />
<br />
După cum spuneam, totul depinde de unde vrei să trasezi acea linie imaginară între un sistem de operare și o distribuție. De asta nici nu e neapărat greșit să spui că <a href="http://playtech.ro/2016/primul-sistem-de-operare-romanesc-poate-inlocui-windows-la-un-pret-mult-mai-mic/">Kogaion e un sistem de operare românesc</a> dar nici nu e neapărat greșit să spui că Android este doar o altă distribuție de Linux. Totul ține de percepția fiecăruia.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-35750699912582611992016-10-09T15:30:00.000+03:002016-10-09T15:30:04.175+03:00Nexus 5X și scurt review pentru Android Nougat<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://3.bp.blogspot.com/-0dLmY2anOr8/V_n80xz-NpI/AAAAAAAAiRQ/yeTWvbl6jYQe2HTCyl7ExB6XMGWCy6XQACLcB/s1600/lg-nexus-5x-.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://3.bp.blogspot.com/-0dLmY2anOr8/V_n80xz-NpI/AAAAAAAAiRQ/yeTWvbl6jYQe2HTCyl7ExB6XMGWCy6XQACLcB/s1600/lg-nexus-5x-.jpg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">LG Nexus 5X, <a href="http://www.gsmarena.com/lg_nexus_5x-7556.php">sursă</a></td></tr>
</tbody></table>
Când vine vorba de cumpărat telefoane mobile am un principiu: niciodată nu cumpăr unul mai scump de 1000 de lei. Acest lucru din cauză că telefonul e un telefon: îl scapi jos și-l faci bucăți, îl uiți prin vreo cârciumă, ți-l fură vreun cetățean... nu prea aș avea chef să-mi pară rău după un telefon de 2500 de lei, de exemplu.<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
Am făcut însă o excepție și luna asta mi-am cumpărat un Nexus 5X, varianta cu 32 GB de memorie internă. Am vrut un Nexus deoarece e, să zicem, telefonul oficial al Android-ului și pentru că mă săturasem de rahaturile pe care alți producători le bagă în software-ul telefoanelor lor. Plus că Nexusurile sunt cunoscute pentru calitatea lor, iar nici 5X nu se dezminte: telefonul e bine închegat, se mișcă <i>turbofin</i>, ecranul arată bestial și în sfârșit găsesc și o cameră decentă pe un smartphone cu Android. Nu îmi place însă că nu are slot de card și nici umflătura aia din spate, unde e camera. Pe lângă asta faptul că trebuie să fiu un <i>early adopter</i> al USB-C nu mă face neapărat fericit: dacă până acum când se întâmpla să mi se descarce telefonul pe undeva puteam să întreb fără grijă dacă are cineva un încărcător căci (aproape) sigur era compatibil cu telefonul meu, de acum înainte va trebui să am grijă să am un cablu compatibil în caz că risc să rămân fără baterie. Nu-i frumos asta. Ca funcții extra telefonul are un cititor de amprente care poate fi folosit pentru deblocat telefonul, focalizare cu laser și barometru - singura utilitate pe care i-am găsit-o ăstuia din urmă a fost să văd câți metri urc sau cobor cu liftul.<br />
<br />
<b>Android Nougat</b><br />
<br />
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-YBuUbc4Ycnk/V_oD8wqmJiI/AAAAAAAAiR0/VyrxdCIByc4Z2aHj3fKeNce7NbDHUJz-gCLcB/s1600/sdada-114607.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-YBuUbc4Ycnk/V_oD8wqmJiI/AAAAAAAAiR0/VyrxdCIByc4Z2aHj3fKeNce7NbDHUJz-gCLcB/s320/sdada-114607.png" width="180" /></a>Și acum puțin despre Android Nougat: ador felul cum arată notificările! Acestea arată acum mult mai <a href="http://i.imgur.com/JKo6J5F.png">flat</a> iar <a href="http://i.imgur.com/su0e8RV.png">modul de a răspunde mesajelor de pe WhatsApp</a> sau alte aplicații asemănătoare e mult mai elegant. Sistemul de operare mai suportă și o funcționalitate ciudată pe un telefon: split screen, adică poți să folosești simultan două aplicații, una pe jumătatea de sus a ecranului și cealaltă pe jumătatea de jos. Nu știu cât de utilă poate fi chestia asta pe un ecran de telefon, însă pe tablete sigur își va găsi rostul.<br />
<br />
Aplicația <i>Settings</i> a suferit și ea un facelift și acum pare puțin mai prietenoasă. Îmi place că în capul listei de setări primești niște sugestii care oferă scurtături către, de exemplu, setările de personalizare a fundalului. De asemenea bara de notificări conține acum scurtături către cele mai uzuale setări, cum ar fi cele pentru WiFi, date mobile, Bluetooth sau acces rapid către funcția de lanternă.<br />
<br />
Android Nougat vine și cu un <i>data saver</i>, adică o funcționalitate care vă va ajuta atunci când traficul inclus în opțiunea de date a operatorului vostru de telefonie mobilă e pe terminate. Spre deosebire de soluția de VPN de la Opera, de exemplu, data saver-ul din Android nu comprimă datele ci restricționează accesul aplicațiilor la internet atunci când telefonul nu este utilizat.<br />
<br />
Noua versiune de Android mai introduce, spre bucuria mea, o funcționalitate întâlnită până acum doar pe CyanogenMOD și alte ROM-uri derivate din acesta: o funcție asemănătoare cu Alt-Tab-ul de pe PC. Doar apeși rapid de două ori pe butonul care afișează aplicațiile recente (cel pătrat) și vei ajunge în aplicația deschisă anterior. Încă o dată și te întorci la aplicația în care erai înainte să faci acest lucru. Super!<br />
<br />
Nu știu însă ce să spun despre Doze, o funcționalitate introdusă chiar din Android Marshmallow. Aparent telefonul meu ar suporta Android Doze însă nu pot să spun că bateria ar ține excepțional de mult față de celelalte smartphone-uri cu Android pe care le-am avut.<br />
<br />
În final s-au cam dus vremurile când atât iOS sau Android rupeau gura târgului cu noile funcții pe care le aduceau odată cu noile versiuni. Cu excepția funcției de <i>split screen</i> nu aș putea spune că Android Nougat vine cu ceva excepțional dincolo de ajustări de interfață. Ori poate m-am obișnuit eu prea mult cu multitudinea de funcții pe care CyanogenMOD o pune la dispoziție.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-84314964824336415542016-09-13T23:40:00.000+03:002016-09-13T23:44:40.711+03:00iOS 10: scurt review<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://1.bp.blogspot.com/-sMjwxsNICAA/V9hTWAlvqGI/AAAAAAAAhuo/5MqcTsi3ank4eoNKkMVln9YEDG6RsCruwCLcB/s1600/apple-ios.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://1.bp.blogspot.com/-sMjwxsNICAA/V9hTWAlvqGI/AAAAAAAAhuo/5MqcTsi3ank4eoNKkMVln9YEDG6RsCruwCLcB/s200/apple-ios.png" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Apple iOS. <a href="http://iphoneandipadappsfortheblind.blogspot.ro/">Sursa</a></td></tr>
</tbody></table>
Sunt un iOS developer. Nimic neobișnuit până acum însă dacă ai sta la o masă cu mine în momentul de față ai vedea că țin în mână un telefon cu Android. Acest lucru se întâmplă deoarece, în ciuda progreselor pe care le face, iOS încă e un sistem de operare prea închis și rigid pentru mine. Însă iOS progresează din acest punct de vedere în timp ce, pe de altă parte, Android pare să regreseze.<br />
<br />
Așadar interacționez cu acest sistem de operare zi de zi (cel puțin în zilele lucrătoare). Hai să vedem ce aduce nou versiunea 10 a acestuia, cu ce inovații vine și unde inovează mai puțin.<br />
<br />
<a name='more'></a><b>1. Procedura de update</b><br />
Nu e nevoie să zic că acesta e călcâiul lui Ahile când vorbim de Android. Multitudinea de producători ce adoptă acest sistem de operare a făcut ca să dureze ani până o nouă versiune de Android să treacă măcar de cota de 25% față de versiunile mai vechi. Desigur există soluția <i>dar cumpără-ți un Nexus dacă vrei update-uri</i> însă eu nu văd deloc asta ca o soluție. Nu poți să lauzi pe deoparte diversitatea dispozitivelor cu Android și pe cealaltă parte să îndemni la îngustarea plajei de dispozitive pe care să le poți cumpăra. Anyway, update-ul la iOS 10 a decurs fără probleme și sunt surprins că până și deja-învechitul iPhone 5 (cu 4 ani vechime!) al meu a primit această nouă versiune.<br />
<br />
<b>2. Prima impresie</b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-Z1ia3Ix9zmI/V9hVokn5XcI/AAAAAAAAhu0/fiD-gj7UaTsvOdrDBIR7UTATn8DfBwdfwCLcB/s1600/asset.PNG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://2.bp.blogspot.com/-Z1ia3Ix9zmI/V9hVokn5XcI/AAAAAAAAhu0/fiD-gj7UaTsvOdrDBIR7UTATn8DfBwdfwCLcB/s200/asset.PNG" width="112" /></a></div>
Primul lucru pe care îl vezi (sau cel puțin pe care l-am văzut eu) e lock screen-ul care a rămas fără celebrul <i>Swipe to unlock</i>. Pentru a debloca telefonul acum e necesar să apeși butonul Home, o invitație la dezastru pentru cei ca mine care mai au încă un iPhone 5 având în vedere că acel buton este cunoscut ca fiind ușor defectabil. Cei cu senzor de amprentă pot, în schimb, doar să atingă senzorul fără a mai chinui butonul fizic și, în acest fel, a-l uza. Evident, în stilul Apple, nu există o cale de a customiza acest comportament.<br />
<br />
Felul cum sunt afișate notificările în lock screen a fost de asemenea schimbat - acestea arată acum mai bine, spun eu, și zice lumea că au devenit ceva mai interactive decât erau.<br />
<br />
Ecranul principal arată la fel ca în versiunile precedente iar primul lucru pe care l-am încercat a fost să văd dacă chiar pot șterge din aplicațiile stock cu care vine sistemul de operare. Am fost super fericit că în sfârșit am putut să arunc spre uitare aplicația Stock și surprins că iPhone-ul te lasă să ștergi chiar și aplicațiile Calendar, Notes sau Maps.<br />
<br />
Control Center, chestia care apare când faci swipe up din partea de jos a ecranului, a suferit și el modificări de ordin vizual și arată acum mai aerisit datorită implementării suportului pentru paginare - un swipe spre dreapta va dezvălui controalele player-ului audio, acestea fiind mutate acolo din pagina principală. Doar o mică notă aici - sunt surprins de cât de repede pornește lanterna, pe Android-ul meu ia vreo 1,5 secunde de la apăsarea butonului de lanternă până la aprinderea efectivă a acesteia.<br />
<br />
Vorbind de performanță, deși rulez iOS 10 pe un telefon vechi de 4 ani acesta nu pare să sufere în vreun fel la acest capitol. Aplicațiile se deschid la fel de repede precum pe iOS 9 iar animațiile sunt la fel de fine ca înainte.<br />
<br />
<b>3. Integrarea aplicațiilor</b><br />
Mereu cel mai mare "of!" al meu când vine vorba de iOS. Din păcate nici în iOS 10 nu sunt posibile chestii "luxoase" precum setarea unui alt browser default decât Safari sau ale unei alte aplicații de mesagerie decât cea a telefonului. Însă lucrurile avansează cu bine, încă de la iOS 9 Google Maps îmi arată widget-uri cu orarul autobuzelor RATB iar tot de ceva timp pot să selectez o fotografie în Photos și să o trimit prin WhatsApp. iOS 10 duce însă lucrurile mai departe așa că aplicațiile pot acum să se integreze cu aplicația implicită de Maps și cu cea de mesagerie. Un exemplu este aplicația Apple Music care oferă posibilitatea de a trimite melodii prin intermediul aplicației Messages. Urmează de văzut cât de puternic este acest API și cât de inteligent îl vor exploata programatorii. Tot aici trebuie spus că și Siri a fost acum dezlănțuită - developerii au la dispoziție API-uri prin care pot integra servicii cu asistenta personală din iOS, îmbunătățindu-i astfel capacitățile - un mare loc de îmbunătățiri la acest capitol, abia aștept să văd ce aplicații vor apărea care să exploateze acest lucru.<br />
<br />
Un lucru demn de menționat, spun eu, e că aplicațiile de VoIP pot, în sfârșit, să afișeze un ecran propriu atunci când te sună cineva! Vremurile vechi în care tot ce primeai era o amărâtă de notificare când te suna cineva pe WhatsApp sunt duse - acum aplicațiile pot afișa un view atunci când ești sunat - cam cum se întâmplă pe Android cel puțin de la versiunea 4.0.1, prima versiune pe care am avut-o pe un telefon. Poate că nu mai e mult până când vom avea și floating-chats ca să putem vorbi cu prietenii de pe Facebook fără să închidem aplicația curentă.<br />
<br />
Desigur, "inovațiile" se opresc aici și poate că în iOS 11 va fi în sfârșit posibil să schimbi și launcher-ul, să adaugi widget-uri pe ecran sau să schimbi tema de iconuri (iconuri care încă mi se par foarte urâte în iOS și OSX!).<br />
<br />
<b>4. iPhone 7</b><br />
Evident, nu am un iPhone 7 la îndemână însă vreau să vorbesc puțin și despre acesta. Chipset-ul A10 Fusion este, din câte am citit, cel mai performant dintr-un smartphone la ora actuală. Din păcate nu mai reușesc să găsesc thread-ul de pe Reddit însă citisem că acesta a fost învins doar într-un benchmark făcut de unul din editorii de la XDA cu un Samsung Note 7 overclock-at și băgat în frigider! Sistemul dual-camera nu este unul nou, fiind găsit și la alți producători precum Huawei, însă Apple îl folosește într-un mod diferit.<br />
<br />
Cât despre eliminarea mufei de căști - fuck it, oricum era și vremea să fie făcută dispărută, deși nu pot să zic că Apple a ales un moment bun să o facă. Lumea compară mișcarea cu cea în care Apple a eliminat floppy drive-urile și CD-ROM-urile de pe computerele produse de aceștia, însă atunci când au făcut-o existau deja soluții tehnologice superioare. Momentan nu aș zice că există așa ceva în privința jack-ului audio. Singurul meu of legat de asta e că Apple nu a ales un conector standard, cum ar fi USB-C, pentru căști - așadar piața căștilor urmează să sufere o fragmentare mai ales că mă aștept ca și producătorii de telefoane cu Android să renunțe rând pe rând la mufa audio (unii au și făcut-o deja). Fiți pregătiți așadar ca pe lângă impedanța și plaja de frecvențe să vă uitați și la tipul de conector cu care vin căștile pe care doriți să le cumpărați.<br />
<br />
<b>5. Încheiere</b><br />
Mai sunt multe funcționalități pe care nu le-am acoperit în această scurtă recenzie a noului iOS. Citeam pe net că aplicația Photos ar fi căpătat puteri de inteligență artificială - însă ori am înțeles eu prost ori nu funcționează. Dacă pe Google Photos apar pozele mele ce conțin mașini când caut după "cars", în Photos din iOS nu pare să se întâmple așa ceva.<br />
<br />
Încă rămân utilizator Android - din păcate "cel mai avansat sistem de operare" cum îl numesc cei de la Apple nu are nici pe departe flexibilitatea și puterea celui dintâi. Potențialul însă există - lucru demonstrat de atâtea ori când au apărut posibilități de jailbreak a diferitelor variante de iOS - însă Apple alege în mod ciudat să își <i>castreze</i> sistemul de operare în schimbul unui control mai mare asupra acestuia. Lucru care aduce avantaje însă și dezavantaje.<br />
<br />
<br />Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-87502074389255544352016-01-25T00:41:00.002+02:002016-01-25T00:41:46.649+02:00Cum să faci Alt-Tab printre ferestre pe OSX<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://i.imgur.com/UMHoy7D.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://i.imgur.com/UMHoy7D.png" height="200" width="200" /></a></div>
Spre deosebire de cum suntem obișnuiți pe Windows și Linux, OSX nu folosește un model de interacțiune ce se bazează pe ferestre ci unul care se bazează pe documente, unul din efectele acestui lucru fiind acela că Command+Tab în acest sistem de operare nu va schimba fereastra activă ci aplicația activă. Deși există o cale de a comuta și între ferestrele unei aplicații (Command+`) aceasta tot nu oferă același rezultat precum o face Alt+Tab pe Windows.<br />
<br />
<a name='more'></a>Dacă modelul folosit de OSX e mai util sau nu iese în afara scopului acestei postări așadar hai să vedem cum putem "corecta" acest comportament. Sunt câteva soluții iar una dintre ele este HyperSwitch care poate fi descărcat în format .zip de <b><a href="https://bahoom.com/hyperswitch">aici</a></b> apoi mutat pur și simplu în Applications după dezarhivare.<br />
<br />
Din motive de securitate prima dată va fi necesar să rulăm aplicația prin intermediul opțiunii Open din meniul contextual (cel care apare la click-dreapta pe iconul aplicației).<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://i.imgur.com/nxDFZi0.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://i.imgur.com/nxDFZi0.png" height="120" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Permitem aplicației să folosească funcțiile de accesibilitate ale sistemului de operare după care, după o fereastră ce ne informează că HyperSwitch este în variantă beta, ni se prezintă fereastra de configurare. Implicit aplicația evită să suprascrie scurtătura din OSX pentru schimbarea între aplicați folosind în schimb combinația de taste Option+Tab pentru a schimba fereastra activă. Dacă doriți însă să folosiți Command+Tab pentru asta puteți schimba acest lucru de la secțiunea <i>Activate the window switcher for all windows</i>. De asemenea nu uitați să bifați <i>Run HyperSwitch in the background</i> dacă doriți ca aplicația să ruleze în fundal și totodată să pornească deodată cu sistemul de operare.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Happy window switching!</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-81996575786238498102015-12-15T15:40:00.001+02:002016-10-15T21:12:28.021+03:00Port forwarding pe RDSIeri am fost în situația ciudată în care, deși i-am făcut port forwarding-ul pe un router TP-Link Archer C5, nu puteam să accesez un server din rețea folosind domeniul sau IP-ul public oferit de RDS, deși alții (din afara rețelei) puteau să îl acceseze. Țin minte și că un prieten a avut o problemă asemănătoare așa că inițial am dat vina pe RDS pentru ca apoi, după ce am mai dat câteva căutări pe Google, să descopăr că problema era de fapt a router-ului.<br />
<br />
Pentru ca să vă puteți accesa un server din rețea căruia i-ați făcut port forwarding folosind un nume de domeniu sau adresa IP publică router-ul trebuie să aibă o funcționalitate care se cheamă <b>hairpin NAT</b> sau <b>loopback NAT</b> sau <b>reverse NAT</b>. Acuma majoritatea routerelor au chestia asta însă această funcționalitate este anulată de un alt feature al routerelor din zilele noastre: <b>hardware NAT</b>, regăsită uneori sub denumirea de <b>Boost NAT</b>. Dezactivarea acestei funcții și repornirea router-ului va face posibilă accesarea unui server aflat în aceeași rețea cu voi, asta desigur dacă în prealabil ați configurat corect port forwarding-ul.<br />
<br />
Baftă!Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-90920092870775663032015-10-21T22:36:00.004+03:002020-08-31T08:02:35.238+03:00Mustek Powermust 848 LCD<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-8uCVj--HBwA/VifkO2mr7lI/AAAAAAAAZxg/rIwEjp1rGwg/s1600/image12.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="115" src="https://3.bp.blogspot.com/-8uCVj--HBwA/VifkO2mr7lI/AAAAAAAAZxg/rIwEjp1rGwg/s200/image12.jpg" width="200" /></a></div>
Acum vreo zece luni, supărat de pauzele forțate de lucru cauzate de desele întreruperi ale alimentării cu electricitate (și asta în București, nu în vreo comună obscură din România!) mi-am luat un UPS care să mă ajute să trec nevătămat printre aceste pene de curent. Am vrut ceva care să nu mă coste o căruță de bani dar care totuși să fie <i>fâșneț</i> așa că am luat un Mustek Powermust 848 LCD. La scurt timp după achiziționare, pe principiul <i>Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă </i>m-am apucat să citesc review-uri despre acest produs de unde am aflat că bateria ar fi o chinezărie ieftină și nu prea ar duce mult. Hai să vedem dacă e așa.<br />
<br />
<a name='more'></a>Ah, înainte de toate UPS-ul poate fi conectat la PC cu cablul USB din dotare și chiar administrat de pe Linux deși configurarea nu e chiar simplă și mi-a dat bătăi de cap chiar și atunci când am făcut-o a doua oară. Mai exact pe Arch Linux/Manjaro va trebui să instalați pachetul <b>network-ups-tools</b> și în <b>/etc/ups/ups.conf</b> să treceți asta:<br />
<div>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">[mustek]</span><br />
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">driver = blazer_usb</span> <br />
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">port = auto</span> <br />
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">desc = "Mustek Powermust 848 LCD"</span></blockquote>
</div>
<div>
Ce e scris între parantezele pătrate va fi denumirea sub care veți identifica UPS-ul iar celelalte trei linii vorbesc de la sine. Veți dori apoi să adăugați un user cu care să vă autentificați când vreți să modificați parametrii UPS-ului. Nu, nu veți folosi aceiași useri ca cei din sistemul de operare ci veți defini unii în <b>/etc/ups/upsd.users</b>:</div>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">[ovidiu]</span><br/>
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">password = ați vrea voi să vedeți asta</span><br/>
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">actions = SET</span><br/>
<span style="font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">instcmds = ALL </span></blockquote>
<div>
Apoi rulați un <span style="background-color: #eeeeee; font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">upsdrvctl start</span> iar dacă toate au mers bine <span style="background-color: #eeeeee; font-family: "courier new" , "courier" , monospace;">upsc mustek</span> ar trebui să vă returneze o listă de parametri cu valorile lor actuale. Dacă nu, atunci ați greșit voi ceva ori am uitat eu de ceva anume (secțiunea de comentarii vă stă în întâmpinare pentru orice problemă). Mai există un utilitar numit <b>upsmon</b> care cică poate fi configurat să ia anumite decizii în funcție de starea UPS-ului, dar pe care nu l-am folosit. Pentru ceva mai mult bling-bling puteți instala <b>nut-monitor</b> din AUR care va pune la dispoziție un mic utilitar grafic în GTK.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Revenind la problema inițială până acum am făcut două teste UPS-ului: unul de nevoie undeva prin februarie (la două luni de achiziționarea produsului) și unul de bunăvoie astăzi, ca să văd în ce stare mai e bateria.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
În februarie situația era asta:</div>
<div>
<ul>
<li>Consumatori: un Mac Mini, un monitor Phillips de 24cm și un router TP-Link.</li>
<li>Autonomie: puțin peste o oră (!!!)</li>
</ul>
<div>
Astăzi lucrurile au stat așa:</div>
</div>
<div>
<ul>
<li>Consumatori: un Mac Mini, un monitor Phillips de 24cm, un router TP-Link, ceva GPON de la RDS, un sistem audio 2.1 de la Genius și o chestie mică la care te conectezi prin Bluetooth și scoți muzică în sistemul audio de mai înainte.</li>
<li>Autonomie: 38 de minute</li>
</ul>
<div>
Așadar după vreo 5 luni bateria ar fi undeva pe la jumătatea capacității sale inițiale. Acuma, ce-i drept, mai erau câțiva consumatori în plus dar în principiu minusculi. La o adică cât ar putea să consume un sistem audio care, deși pornit, a stat nefolosit pe perioada testelor? Ei bine totuși pare să conteze mult căci spre sfârșitul testului mi-a trecut prin cap să scot sistemul din priză iar nivelul de încărcare a bateriei a urcat undeva de la 6-8% la 12-13%.</div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Concluzia e că testul nu e foarte concludent însă cel puțin pentru mine 38 de minute de autonomie încă e suficient. Poate peste vreo jumătate de an voi schimba bateria cu ceva mai de Doamne-ajută ori, dacă tot am pisică mai nou, o să prind de spatele acesteia o felie de dulceață și voi obține în felul acesta <b><a href="https://www.youtube.com/watch?v=jk3xBhqcjqY">energie electrică infinită</a></b>.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-85879032156789378532015-06-30T23:11:00.003+03:002015-07-01T11:18:45.561+03:00Apple Music: review<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-DGazxyLrLx8/VZLl5q-INAI/AAAAAAAAOO4/S62Jl5r7XPk/s1600/Apple-logo-Free-Desktop-Wallpapers.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/-DGazxyLrLx8/VZLl5q-INAI/AAAAAAAAOO4/S62Jl5r7XPk/s200/Apple-logo-Free-Desktop-Wallpapers.jpg" width="172" /></a></div>
Dacă eşti pasionat de tehnologie şi mai ales de telefoanele inteligente e aproape imposibil să nu fi auzit de Apple Music, serviciul cu care celebra companie din Cupertino intră pe piaţa serviciilor de <i>music streaming</i>. Acest gen de servicii capătă tot mai mult avânt în ultima vreme permiţând utilizatorilor să asculte cam orice melodie doresc ei la un preţ mult mai mic decât cel necesar achiziţionării melodiilor separat. Marele dezavantaj îl constituie faptul că ai nevoie permanent de o conexiune la internet pentru a putea asculta muzică, lucru uneori neconvenabil mai ales pentru cei ce plătesc scump pentru traficul de date pe telefon (însă unele servicii permit descărcarea în telefon a melodiilor pentru a le asculta offline).<br />
<br />
<a name='more'></a>Apple intră pe o piaţă deja saturată de concurenţi precum Google, Spotify, Pandora, Rdio, Tidal şi alţii aşadar va trebui să tragă tare dacă vrea să câştige cotă de piaţă. Şi aparent chiar o face, Apple Music fiind prima aplicaţie a companiei care va fi disponibilă şi pe alte platforme decât iOS (mai exact, pe Android). De asemenea serviciul este disponibil în peste 100 de ţări (inclusiv România!), oferă un plan pentru familie care permite împărţirea unui abonament cu încă 6 membri, oferă videoclipuri în cadrul aplicaţiei şi albumul 1989 al artistei Taylor Swift, care <b><a href="http://www.macrumors.com/2015/06/21/taylor-swift-apple-music/">a făcut mult tam-tam</a></b> privind serviciile de acest gen care ar remunera artiştii "după buget". Am ţinut să menţionez acest lucru deoarece disponibilitatea acestui album pe Apple Music este o adevărată victorie pentru companie, spre deosebire de cei de la Spotify care au ieşit destul de şifonaţi în urma scandalului iscat de artistă (şi care şi-a retras melodiile de pe acest serviciu). Proabil prezenţa acestui album va cântări mult în decizia utilizatorilor atunci când vine vorba de a migra sau nu către Apple Music.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-MS7sebLl__E/VZLpYwdfjSI/AAAAAAAAOPE/Din07pOuU3c/s1600/2015-06-30%2B21.13.09.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/-MS7sebLl__E/VZLpYwdfjSI/AAAAAAAAOPE/Din07pOuU3c/s200/2015-06-30%2B21.13.09.png" width="112" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">În România Apple Music<br />
costă doar 4.99 EUR/lună.</td></tr>
</tbody></table>
În România, în mod surprinzător, preţul unui abonament la Apple Music este ajustat la puterea noastră de cumpărare aşa că acesta costă doar 4.99 EUR în comparaţie cu 9.99 USD cât costă în SUA (şi probabil alte ţări). Nu e nevoie să plăteşti nimic pentru început căci Apple oferă o perioadă de trei luni (în comparaţie cu doar una, cât oferă Google) în care poţi testa serviciul gratuit. La fel ca în cazul Google Music, abonamentul îţi oferă acces cam la orice melodie te-ai putea gândi, inclusiv melodii româneşti şi chiar manele, dacă eşti amator al genului. De asemena ai acces la funcţii extra precum cea de Radio (care te ajută să descoperi melodii asemănătoare pornind de la o altă melodie), la diverse topuri muzicale şi, în cazul Apple, la videoclipuri şi chiar posibilitatea de a intra în contact cu artiştii tăi preferaţi.<br />
<br />
<br />
Dar de ajuns cu lauda - urmează o scurtă comparaţie între Apple Music şi celălalt serviciu major de music streaming disponibil în România, Google Music.<br />
<br />
Am cont pe Google Music cam de când a început a fi disponibil în România. Abonamentul lunar costă 24 de lei (surprinzător la Apple abonamentul e mai ieftin cu 1.6 lei) şi partea cea mai tare e că serviciul îţi oferă posibilitatea de a uploada colecţia ta de muzică în cloud, putând astfel să o accesezi chiar şi fără să plăteşti abonamentul lunar. Pe vremuri am folosit şi Zonga, şi Deezer însă a trecut mult timp de atunci aşa că nu voi lua în calcul aceste servicii alternative.<br />
<br />
Apple Music se prezintă binişor, cu buguri pe ici, pe colo şi îmi cam încinge iPhone-ul, dar asta a început să fie deja ceva normal şi cu alte aplicaţii având în vedere că deja versiunea pe care o am eu (iPhone 5) e deja în urmă cu două generaţii faţă de cea actuală. Dar să vedem pe rând:<br />
<br />
<b>1. Ce muzică găsim</b><br />
<br />
<div style="text-align: left;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-vu-pIzW7oy4/VZLu_uosCBI/AAAAAAAAOPU/2mtmcwSCu30/s1600/2015-06-30%2B21.44.48.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/-vu-pIzW7oy4/VZLu_uosCBI/AAAAAAAAOPU/2mtmcwSCu30/s200/2015-06-30%2B21.44.48.png" width="112" /></a></div>
Acest lucru e cel mai important aspect, până la urmă. Pe Apple Music găseşti ultimul album al lui Taylor Swift, asta dacă eşti fan al artistei (nu e cazul meu, dar presupun că pentru unii acest lucru contează foarte mult). În principiu cam ce găseşti pe Google Music vei găsi şi pe Apple Music, şi viceversa. Am încercat şi cu greu am putut găsi două melodii pe care Apple Music să le conţină iar Google Music nu. S-a întâmplat să fie şi invers, o melodie să fie găsită de Google Music dar nu şi de Apple Music. De exemplu am rămas plăcut surprins să găsesc <b><a href="https://www.youtube.com/watch?v=SHutAPGoSDM">varianta în franceză a The call of the mountains</a></b>, de Eluveitie, pe Apple Music, melodie care nu se găseşte pe Google Music. În schimb pe Apple Music nu găsesc melodia <b><a href="https://www.youtube.com/watch?v=53EMv7yvLj8">asta</a></b>, ba chiar mai mult, pagina artistului pare să nu aibă nicio legătură cu acesta...<br />
<br />
<b>2. Disponibilitate</b><br />
Apple Music este disponibil pe dispozitivele Apple începând cu versiunea 8.4 a sistemului de operare iOS, este accesibil via iTunes (deci de pe OSX şi Windows) şi va fi disponibil în curând şi pe Android. Google Music, în schimb, este oficial disponibil pentru Android, iOS dar şi de pe web (deci practic poate fi accesat cam de pe orice platformă unde există un browser cât de cât capabil). Un punct în plus pentru Google Music, aşadar.<br />
<b><br /></b>
<b>3. Funcţii extra</b><br />
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-p0U_joq9xpA/VZLxvRPdwCI/AAAAAAAAOPg/God16xRsK34/s1600/2015-06-30%2B21.46.41.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/-p0U_joq9xpA/VZLxvRPdwCI/AAAAAAAAOPg/God16xRsK34/s200/2015-06-30%2B21.46.41.png" width="112" /></a>E surprinzător că Google nu s-a gândit să integreze părţi din YouTube în Google Music, având în vedere că este al lor şi nu ştiu să existe videoclip pe lumea asta care să nu se găsească pe celebrul site de videosharing. Ori poate nu o fi vrut să amestece merele cu perele, mai ales că aplicaţia YouTube deja are o categorie aparte special pentru videoclipurile muzicale. Anyway, în caz că poate sunteţi interesaţi: nu, nici pe Apple Music nu poţi "asculta" videoclipuri cu aplicaţia în fundal...<br />
<br />
Apple Music nu prea a ratat nicio funcţionalitate din cele pe care Google Music le oferă. La fel ca acesta din urmă are funcţie de radio care însă dă combinaţii ciudate ori nu merge deloc când încerci cu melodii mai obscure (eu am încercat cu câteva melodii româneşti din preajma anului 2000). Poţi stoca 25 000 de melodii în cloud (şi chiar 100 000 din această toamnă; Google Play permite doar 50 000 de melodii) şi poţi descărca muzica pentru a o asculta din telefon, fără necesitatea unei conexiuni la internet (chestia asta nu funcţionează la mine, nu pot activa nicicum "iCloud Music Library").<br />
<br />
Şi mai e funcţia de <b>Connect</b> care e un fel de reţea socială unde utilizatorii Apple Music pot lua contact cu artiştii lor preferaţi. Momentan lista acestor artişti e destul de subţire dar de acum nu poate decât să mai crească. Din punctul de vedere Apple câştigă la acest capitol în faţa Google.<br />
<br />
<b>Încheiere</b><br />
Serviciile de music streaming sunt calea de mijloc între piraterie şi achiziţionarea de muzică. Deşi nu chiar pe placul artiştilor (sau, mai degrabă, a companiilor din spatele acestora) aceste servicii câştigă teren şi deja avem o piaţă destul de aglomerată când vine vorba de a alege (ok, poate nu şi în România). Pe mine Apple Music m-a impresionat în mod plăcut însă personal nu intenţionez să fac încă trecerea la el, cel puţin nu până când acesta nu va fi accesibil via web, precum Google Music (sau până când iTunes nu va fi disponibil şi pe Linux, printr-o minune). Dacă însă acest lucru nu e un impediment pentru tine atunci go for it: Apple Music chiar pare promiţător şi probabil va ajunge să domine această piaţă.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-68749850255089724442015-05-26T02:06:00.002+03:002015-05-26T02:06:51.428+03:00Moto G (2014) Dual<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-LfzogXlRBC4/VWOmop62K7I/AAAAAAAANj8/zqa7qjd9FMo/s1600/2015-05-26%2B01.45.22.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="150" src="http://4.bp.blogspot.com/-LfzogXlRBC4/VWOmop62K7I/AAAAAAAANj8/zqa7qjd9FMo/s200/2015-05-26%2B01.45.22.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Poză reală şi de calitate îndoielnică<br />a dispozitivului</td></tr>
</tbody></table>
Acum aproape un an deveneam deţinătorul unui <b><a href="http://blog.ov1d1u.net/2014/08/moto-g-dual-scurt-review.html">Moto G</a></b>, varianta cu Dual-SIM. Încântat de felul cum s-a comportat telefonul (mai puţin când a apărut update-ul la Android 5.0.2 pentru el - să nu faceţi update la această versiune!) am zis să încerc şi varianta din 2014 a acestuia. Din nou, nici de data asta nu va fi un review lung, mai ales că telefonul e asemănător cu ediţia precedentă.<br />
<br />
<a name='more'></a>Nu sunt diferenţe foarte mari între ediţia a doua şi ediţia precedentă. Hardware-ul e foarte asemănător, cu acelaşi procesor, aceeaşi unitate de procesare grafică şi aceeaşi cantitate (deja insuficientă) de RAM. Moto G2 e simţitor mai mare, vine cu un slot pentru carduri MicroSD de până la 32GB, cu o pereche de difuzoare stereo dispuse deasupra şi dedesubtul ecranului şi cu două camere foto îmbunătăţite, cea principală având acum opt megapixeli (de la 5MP) iar cea secundară doi (de la 1.2MP în ediţia anterioară). E ironic, că dacă e să iau în calcul toate dispozitivele înzestrate cu aşa ceva, în momentul de faţă am mai multe camere foto în cameră decât prize...<br />
<br />
În ciuda <b><a href="http://i.imgur.com/PXMduOi.jpg">dimensiunii mai mari a telefonului</a></b> şi aşadar a ecranului, rezoluţia acestuia din urmă a rămas aceeaşi. Asta înseamnă un display de calitate mai proastă decât a ediţiei precedente (deoarece pixelii sunt mai mari), deşi la o utilizare normală nu se observă vreo diferenţă. Camera foto a suferit şi ea îmbunătăţiri pe lângă numărul de megapixeli în plus; spre deosebire de ediţia precedentă cu care îmi era ruşine să fac o poză, cu Moto G2 pozele ies<b> <a href="http://i.imgur.com/9JEtsXk.jpg">cât de cât decent</a></b>.<br />
<br />
În rest telefonul pare să mai aibă în plus un giroscop (am reuşit şi să fac o "fotosferă" cu el însă a ieşit dezamăgitor cumva) şi o construcţie ceva mai solidă (mufa de la căşti pare mai de "încredere" faţă de Moto G 2013). Difuzoarele încorporate scot un sunet frumos iar sunetul din căşti e la fel de bun precum în ediţia precedentă.<br />
<br />
Singurul mare dezavantaj e că telefonul (cel puţin al meu) a venit preinstalat cu Android 5.0.2 care suferă de un memory leak din cauza căruia după un timp va începe să se mişte ca dracu'. Zvonurile spun că Android 5.1 urmează să apară şi pentru Moto G dar pentru că răbdarea nu e chiar o virtute pe care să o posed am trecut deja la 5.1.1 via CyanogenMOD.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-46323432191155115112015-05-01T11:35:00.003+03:002015-05-01T11:37:17.833+03:00In the news: Grooveshark s-a închis<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-ADggA_bkHrs/VUM4f6N1VwI/AAAAAAAANMI/tDG5g6VlxvU/s1600/sz_grooveshark-21412760878988.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-ADggA_bkHrs/VUM4f6N1VwI/AAAAAAAANMI/tDG5g6VlxvU/s1600/sz_grooveshark-21412760878988.png" height="200" width="200" /></a></div>
Serviciul gratuit de muzică online Grooveshark <b><a href="http://grooveshark.com/">s-a închis ieri</a></b>, pe 30 aprilie 2015, probabil în urma unei hotărâri judecătoreşti. Pentru cei ce nu ştiu, Grooveshark era un serviciu asemănător Deezer sau Play Music care permitea utilizatorilor săi să asculte şi să descopere gratuit muzică prin intermediul unui motor intern de căutare cât şi a interacţiunii cu ceilalţi utilizatori ai platformei. Problema cu Grooveshark este că nu deţinea o licenţă pentru muzica pe care o punea la dispoziţie, aşa că decizia judecătorilor este una justă, din punct de vedere legal. Avantajul uriaş pe care îl avea însă Grooveshark faţă de ceilalţi competitori era faptul că punea la dispoziţie gratuit întreaga sa colecţie muzicală, singurul plan plătit fiind cel ce permitea accesul la platforma de pe telefoanele mobile.<br />
<br />
<a name='more'></a>Personal nu foloseam Grooveshark (deoarece sunt abonat al Google Play Music) însă ştirea că industria muzicală a mai făcut o victimă care le <b><a href="https://www.facebook.com/16929140023/posts/10152838309310024">rănea artiştii</a></b> mă întristează. Apoi, niciun serviciu plătit nu se ridică la nivelul unde era Grooveshark: pe Play Music, de exemplu, găseşti mai multe melodii de <b><a href="http://i.imgur.com/GonWRbu.png">Romeo Fantastick</a></b> decât de <b><a href="http://i.imgur.com/IhcGXNw.png">Rammstein</a></b>.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-50200178149278298252015-01-16T00:50:00.001+02:002015-01-16T00:50:05.078+02:00FIX: redimensionarea ferestrelor MS Office în KDE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-0Q-pr2wdkhI/VLhCa-5MAKI/AAAAAAAAMng/1T3OzAvpyhw/s1600/KDE_Window-Sizer-for-XP-Vista-7-8-2003-more_256px.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-0Q-pr2wdkhI/VLhCa-5MAKI/AAAAAAAAMng/1T3OzAvpyhw/s1600/KDE_Window-Sizer-for-XP-Vista-7-8-2003-more_256px.png" height="200" width="200" /></a></div>
Probabil că unii folosesc MS Office pe Linux din motive de compatibilitate sau, cum e cazul meu, "să fie acolo în caz de orice eventualitate". Iar dacă foloseşti MS Office pe Linux (versiuni mai noi de 2007) şi te mănâncă în fund să dai Maximize şi apoi Restore la fereastră s-ar putea să te trezeşti că nu mai există nicio cale să maximizezi iar fereastra. Dacă foloseşti KWin există o soluţie pentru asta:<br />
<br />
<a name='more'></a>Deschideţi <b>System Settings</b>, accesaţi <b>Window Behavior</b> iar de acolo <b>Window Rules</b>. Adăugaţi o regulă nouă iar la <b>Window class (application)</b> selectaţi <b>Regular Expression</b>, în dreapta scrieţi <b>\b(winword.exe|excel.exe|powerpnt.exe)\b</b> şi bifaţi <b>Match whole window class</b>. La tab-ul <b>Size & Position</b> bifaţi <b>Fullscreen</b>, alegeţi <b>Force</b> din combobox-ul alăturat şi bifaţi <b>No</b>. De la <b>Ignore requested geometry</b> selectaţi <b>Force </b>şi bifaţi Yes. Cam aşa trebuie să arate totul:<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-uNoaOQniVeU/VLhDxxon2RI/AAAAAAAAMns/vSL_8ZYGSU4/s1600/office1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-uNoaOQniVeU/VLhDxxon2RI/AAAAAAAAMns/vSL_8ZYGSU4/s1600/office1.png" height="298" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
Rulaţi MS Word, Excel sau ce altceva doriţi şi ar trebui să fiţi capabili să maximizaţi şi restauraţi fereastra într-o veselie. Sursa fixului vine de la <b>rui1965</b>: <a href="https://forum.winehq.org/viewtopic.php?f=8&t=20006"><b>https://forum.winehq.org/viewtopic.php?f=8&t=20006</b></a></div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-84214854418076396132015-01-04T13:14:00.000+02:002015-01-04T20:12:52.987+02:00Interceptarea şi analizarea datelor transmise prin HTTPS<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-2nkHiGMwz2M/VKkgYNcef-I/AAAAAAAAMmc/EvUSx644grM/s1600/https.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-2nkHiGMwz2M/VKkgYNcef-I/AAAAAAAAMmc/EvUSx644grM/s1600/https.png" height="176" width="200" /></a></div>
Poate cel mai utilizat protocol de comunicare la ora actuală prin internet este HTTP, adică <i>Hypertext Transfer Protocol</i>, utilizat pentru transferul de pagini web şi fişiere. Protocoalele de comunicare reprezintă un seturi de reguli prin care două calculatoare să se înţeleagă unul cu celălalt. Există multiple protocoale de comunicare, fiecare adaptate anumitor scopuri: FTP pentru transferul de fişiere, IMAP pentru accesarea email-urilor, YMSG care este protocolul proprietar din spatele Yahoo! Messenger, etc.<br />
<a name='more'></a><br />
<h3>
<b>1. Intro (teorie, teorie, teorie!)</b></h3>
<div>
<b><br /></b></div>
Marea problemă a protocolului HTTP este faptul că acesta este nesecurizat. La fel ca în cazul telefonului fix când cineva poate să înţepe firul şi să asculte ce vorbiţi, în cazul protcolului HTTP cineva din reţeaua dumneavoastră sau care intermediază conexiunea dintre dumneavoastră şi serverul web poate să citească datele transmise, inclusiv conţinutul paginilor web pe care le vizitaţi, date de autentificare (inclusiv parole), sesiuni sau alte date pe care dumneavoastră le transmiteţi sau recepţionaţi prin acest protocol. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple schimbul de date între client şi server poate fi criptat - în cazul HTTP-ului acest lucru se întâmplă prin criptarea datelor la <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/OSI_model#Layer_5:_session_layer" style="font-weight: bold;">nivel de sesiune</a>, protocolul rezultat astfel fiind HTTPS. La nivel de aplicaţie nu există absolut nicio diferenţă între HTTP şi HTTPS, criptarea efectivă a datelor petrecându-se la un nivel inferior.<br />
<br />
Scandalurile privind interceptarea datelor de către NSA şi alte agenţii guvernamentale a motivat cât mai mulţi webmasteri să folosească protocolul HTTPS. În felul acesta un atacator nu poate să vadă decât IP-ul şi portul la care vă conectaţi, fără să poată vedea nici măcar URL-ul, cookie-urile sau alte date specifice protocolului HTTP. Criptarea şi decriptarea datelor se face folosind o pereche de chei, una publică şi cealaltă privată. De asemenea validarea autenticităţii paginilor web pe care le vizitaţi se face prin intermediul unor certificate. Clientul (cel mai adesea un browser web) va avea cu el o listă de certificate pe care el le consideră de încredere şi va valida, cu ajutorul lor, faptul că facebook.com (de exemplu) e chiar facebook.com şi nu un site fals unde ai fost redirectat de un atacator dornic să pună mâna pe datele tale de autentificare. În cazul în care un site foloseşte un certificat invalid sau care nu se află şi în lista de certificate "de încredere" cu care vine echipat browser-ul atunci vom fi întâmpinaţi de un mesaj de avertisment prin care ni se va recomanda să nu accesăm site-ul. Putem însă forţa browser-ul să ignore faptul că certificatul nu este valid şi să continuăm navigarea însă în felul ăsta sunt şanse ca conexiunea dintre client şi server să fie compromisă.<br />
<br />
<h3>
<b>2. Obiective</b></h3>
<br />
După cum spuneam criptarea traficului prin HTTPS (de fapt SSL sau TLS) ne asigură că nimeni nu va putea citi datele transmise între noi şi serverul la care suntem conectaţi. Totuşi acest lucru se poate întoarce împotriva noastră mai ales atunci când vrem să facem <i>reverse-engineering</i> şi să vedem ce date transmite o aplicaţie prin internet. Există, totuşi, o cale prin care putem să citim datele transmise prin HTTPS (care poate fi folosită chiar şi în scopuri maliţioase). Pentru acest lucru este nevoie să atingem câteva obiective:<br />
<ol>
<li>să redirecţionăm conexiunea prin calculatorul nostru (în caz că datele sunt trimise de pe alt dispozitiv - în cazul meu a fost un telefon mobil)</li>
<li>să forţăm clientul (o aplicaţie de pe telefonul mobil, în cazul meu) să accepte şi să folosească un certificat oferit de noi</li>
<li>să interceptăm, efectiv, datele transmise</li>
</ol>
<div>
Pentru atingerea punctului 1 există mai multe căi: putem face ARP poisoning şi să păcălim celelalte dispozitive să ne transmită nouă datele destinate router-ului sau putem instala un proxy pe calculatorul nostru şi să configurăm dispozitivul să folosească acel proxy. Primul caz e singurul ce poate fi folosit în cazul unui atac informatic de vreme ce al doilea necesită intervenţia benevolă a ţintei. Pentru că nu am fost interesat decât să îmi monitorizez propriul meu telefon mobil varianta pe care am ales-o în cazul meu a fost cea de-a doua.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Punctul 2 are de-a face cu acea listă de certificate de încredere ale clientului. De vreme ce noi vom folosi un certificat propriu care nu există în acea listă va trebui să îi spunem clientului să ignore faptul că certificatul folosit e unul nerecunoscut ori să adăugăm certificatul în lista celor de încredere. În cazul unui browser va apare un avertisment de unde putem alege să continuăm navigarea în pofida pericolului de a fi interceptaţi. În cazul unei aplicaţii nu va mai apare niciun avertisment aşa că va trebui să adăugăm certificatul nostru în acea listă de încredere a telefonului.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Pentru punctul 3 vom folosi un server de proxy care ne va permite să analizăm datele ce trec prin intermediul acestuia.<br />
<br /></div>
<h3>
<b>3. Să trecem la practică!</b></h3>
<div>
<br />
După cum spuneam vom folosi un server de proxy instalat pe calculatorul nostru şi vom configura clientul (telefonul mobil, în cazul meu) să folosească acest proxy. Serverul în cauză este <b>Charles Proxy</b>, o aplicaţie scrisă în Java care poate fi descărcată în versiune de evaluare de <b><a href="http://www.charlesproxy.com/download/">aici</a></b>. Cei ce folosesc Arch Linux vor găsi aplicaţia în AUR. După rularea aplicaţiei vom activa proxy-ul SOCKS de la meniul <b>Proxy</b> -> <b>Proxy Settings</b> şi de la tab-ul <b>SSL</b> vom activa (dacă nu e deja activat) <b>Enable SSL proxying</b>. Vom adăuga apoi un host pe care dorim să îl monitorizăm apăsând butonul <b>Add</b>. Introdu aici IP-ul sau domeniul host-ului iar mai apoi port-ul (care cel mai probabil va fi 443, în cazul HTTPS). În cazul în care vrei să monitorizezi absolut orice trece prin proxy poţi folosi <b>*</b> atât pentru host cât şi pentru port.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-H2KE_G7RlGY/VKkTIp3oQiI/AAAAAAAAMk0/rh7McL-Aupw/s1600/noauth1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-H2KE_G7RlGY/VKkTIp3oQiI/AAAAAAAAMk0/rh7McL-Aupw/s1600/noauth1.png" height="289" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Vom configura apoi telefonul să se conecteze la proxy-ul nostru. Pe Android acest lucru se face de la setările pentru WiFi, ţinând lung apăsat pe reţeaua la care suntem conectaţi şi alegând <b>Modify network</b>. Bifând <b>Show advanced options</b> ni se dezvăluie setările pentru proxy. La selecţia opţiunii <b>Manual</b> ni se dezvăluie un lucru: </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-VEQzp9j5v4U/VKkULXaajnI/AAAAAAAAMlA/JmybnBslCkI/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-20-07.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-VEQzp9j5v4U/VKkULXaajnI/AAAAAAAAMlA/JmybnBslCkI/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-20-07.png" height="320" width="180" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Aşadar aplicaţiile din telefon nu vor folosi neapărat setările introduse aici. Din păcate singura cale de a face aplicaţiile să se conecteze prin proxy-ul nostru este folosirea aplicaţiei <b><a href="https://play.google.com/store/apps/details?id=org.proxydroid">ProxyDroid</a></b>, care necesită root. Dacă aceasta nu e o problemă atunci instalaţi aplicaţia şi configuraţi-o să folosească un proxy de tip SOCKS5, la <b>Host</b> şi <b>Port</b> introducând adresa IP a calculatorului pe care rulează Charles şi portul pe care acesta ascultă (by default 8889). Activaţi proxy-ul de la <b>Proxy Switch</b> şi rulaţi aplicaţia pe care doriţi să o monitorizaţi (ca demonstraţie eu am ales aplicaţia oficială de la Facebook). Pe calculator e posibil să vă apară următorul dialog; apăsaţi <b>Allow</b> pentru a permite telefonului să folosească proxy-ul.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-uEQD7pIq9f0/VKkV2xBNZqI/AAAAAAAAMlM/oLLasnTXGns/s1600/noauth2.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-uEQD7pIq9f0/VKkV2xBNZqI/AAAAAAAAMlM/oLLasnTXGns/s1600/noauth2.png" height="112" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
Din acest moment în Charles vor începe să apară date. Vom putea vedea acolo protocolul folosit, adresa IP sau domeniul şi portul la care s-a făcut conexiunea. Dacă vom face expand la un host cel mai probabil vom vedea multe X-uri roşii. Acestea arată că interceptarea datelor a eşuat. Dând click pe unul vom vedea şi de ce:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-_C3i0x1Km54/VKkW_GH-NhI/AAAAAAAAMlk/4gkuhRN2I9o/s1600/noauth5.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-_C3i0x1Km54/VKkW_GH-NhI/AAAAAAAAMlk/4gkuhRN2I9o/s1600/noauth5.png" height="18" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Aplicaţia a încercat să se conecteze prin HTTPS, a primit un certificat oferit de Charles însă telefonul nu a văzut acel certificat în lista sa de certificate de încredere aşa că l-a respins. Trebuie, deci, să instalăm certificatul în telefonul nostru. Pentru asta accesăm <a href="http://www.charlesproxy.com/charles.crt"><b>http://www.charlesproxy.com/charles.crt</b></a> din browser-ul telefonului nostru mobil. Dăm un nume oarecare certificatului şi apăsăm OK. Încercăm din nou şi...</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-2nCS8X_A_7U/VKkZBDEnPKI/AAAAAAAAMlw/dbWfOWzNCjk/s1600/noauth6.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-2nCS8X_A_7U/VKkZBDEnPKI/AAAAAAAAMlw/dbWfOWzNCjk/s1600/noauth6.png" height="256" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
În cazul meu m-am logat pe contul de Facebook din aplicaţia de Android. După cum se vede în screenshot-ul de mai sus pot să văd datele transmise prin POST cât şi răspunsul primit (în tabul Response). După cum se vede în partea stângă conexiunea s-a făcut la <b>b-api.facebook.com</b> prin HTTPS, deci tocmai ne holbăm la ce se transmite printr-o conexiune securizată. Am încercat, de asemenea, să mă loghez pe contul de PayPal din browser-ul telefonului şi totul a decurs fără probleme şi fără măcar vreun avertisment din partea browser-ului (username-ul şi parola fiind interceptate de Charles):</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-ePHznGE18Ts/VKka9nz0pWI/AAAAAAAAMl8/mHZIACKz3HQ/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-47-46.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-ePHznGE18Ts/VKka9nz0pWI/AAAAAAAAMl8/mHZIACKz3HQ/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-47-46.png" height="320" width="180" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
Cine a făcut însă scandal, în mod surprinzător, a fost sistemul de operare care a ştiut că ceva nu miroase bine în privinţa certificatului de la Charles şi a afişat un avertisment:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-Wu5BpbrPVwU/VKkbkMr3jHI/AAAAAAAAMmE/oqOt0fLXcsQ/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-52-04.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-Wu5BpbrPVwU/VKkbkMr3jHI/AAAAAAAAMmE/oqOt0fLXcsQ/s1600/Screenshot_2015-01-04-12-52-04.png" height="320" width="180" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
De remarcat e că unele aplicaţii refuză, totuşi, să se conecteze folosind această metodă de monitorizare făcând, probabil, propria lor verificare în privinţa certificatului folosit pentru conectare. Această metodă funcţionează şi pe iPhone, odată setat proxy-ul şi instalat certificatul de la Charles (iOS afişează, însă, două avertismente privind instalarea certificatului).<br />
<br /></div>
<h3 style="text-align: left;">
<b>4. Încheiere</b></h3>
<div>
<br />
Aşadar am putut citi datele transmise prin HTTPS, ba chiar de pe o altă maşină decât cea de pe care sunt transmise datele! Înseamnă oare asta că HTTPS nu asigură protecţia pe care ne-o promite?</div>
<div>
<br /></div>
<div>
În niciun caz. Dacă partea cu setarea unui proxy pe dispozitivul-ţintă se poate ocoli prin ARP poisoning tot mai e necesar să instalezi propriul tău certificat pe acesta. Desigur, cu puţin <i>social engineering</i> acest pas poate fi uşor aplicat însă prin <i>social engineering </i>se pot obţine mult mai multe lucruri cu mult mai puţin efort.<br />
<br />
Ce poţi face ca utilizator normal pentru a te proteja? În primul rând nu instala niciun certificat în telefonul sau browser-ul tău decât doar dacă ai încredere 100% în sursa acestuia. Aşa arată un dialog de instalare a unui certificat pe <b><a href="http://i.imgur.com/n1cOVGB.png">Android</a></b> şi pe <b><a href="http://i.imgur.com/lVp71YT.png">iOS</a></b>. <b><span style="color: #cc0000;">În caz că acest dialog apare din senin: cancel, cancel, cancel!</span></b><br />
<br />
Apoi<b><span style="font-size: large;"> </span><span style="color: #cc0000;">mare atenţie la mesajele de avertisment pe care vi le dă browser-ul!</span></b> Nu e normal ca pe un site mare cum e facebook.com, google.com sau paypal.com să apară un astfel de avertisment:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-fE0risu3yV8/VKkerSyGr3I/AAAAAAAAMmQ/AyzDNGOjhgM/s1600/noauth7.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-fE0risu3yV8/VKkerSyGr3I/AAAAAAAAMmQ/AyzDNGOjhgM/s1600/noauth7.png" height="223" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
Acest mesaj mai apare uneori pe site-urile prost configurate, care folosesc un certificat propriu sau expirat, însă nu trebuie să apară pe site-urile mari. În cazul în care întâlniţi acest mesaj pe un site important verificaţi dacă data calculatorului este setată corect şi dacă da <b><span style="color: #cc0000;">închideţi imediat conexiunea la internet şi investigaţi sursa problemei!</span></b> Calculatorul face tot ce poate să vă avertizeze împotriva pericolului însă ignorarea avertismentului poate aduce consecinţe grave.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-50638685044141567262014-11-10T23:14:00.000+02:002014-11-11T09:32:23.740+02:00dexonline.ro face campanie electorală<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://dexonline.ro/img/logo-dexonline-2.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://dexonline.ro/img/logo-dexonline-2.png" height="193" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Sigla dex online,<br />
(c) dexonline.ro</td></tr>
</tbody></table>
Am doar 25 de ani aşadar nu am prins decât două sau trei campanii electorale pe care să le înţeleg cât de cât. Şi din aceste campanii electorale pe care mi le amintesc, aceasta care tocmai este în desfăşurare mi se pare cea mai dezgustătoare dintre toate. E o campanie marcată de acuzaţii nefondate aruncate de ambele părţi, implicarea mai mult sau mai puţin evidentă a Bisericii, oameni care ar trebui să fie piloni ai intelectualităţii româneşti făcând propagandă îndemnându-şi cititorii/ascultătorii/admiratorii să voteze cu un candidat sau altul şi multe alte mizerii stârnite de lupta pentru putere a doi oameni purtând în spate maşinării de partid dornice să îşi plaseze oamenii în funcţii cheie din aparatul de stat.<br />
<br />
Campania politică de la sfârşitul lui 2014 s-a infiltrat peste tot: începând cu presa (nu că asta ar fi fost neaşteptat) continuând cu mediile de socializare online (la fel, nimic neaşteptat) şi terminând cu proiecte ce nu au nicio legătură cu politica.<br />
<br />
<a name='more'></a>Unul dintre acestea este dexonline.ro, un proiect de referinţă în România şi probabil la fel de important cum este Wikipedia (mă rog, cel puţin pentru români). Astăzi site-ul afişează <b><a href="http://i.imgur.com/gCwgRvq.png">un mare banner de culoare verde</a></b> prin care îşi îndeamnă cititorii să voteze cu unul din candidaţi, oferind o motivare pentru îndemnul lor pe <b><a href="http://dexonline.blogspot.ro/2014/11/votati-iohannis-pe-16-noiembrie-2014.html">blog-ul proiectului</a></b>. Deşi mă aştept să fiu acuzat de părtinire a vreounuia din cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, nu pot să nu îmi declar dezamăgirea pricinuită de decizia administratorilor dexonline.ro de a "murdări" site-ul cu un astfel de banner, indiferent ce nume ar fi stat scris pe acesta. Pe deasupra aceştia au adoptat o atitudine de-a dreptul arogantă asupra celor ce au îndrăznit să le conteste decizia, acest lucru văzându-se în secţiunea de comentarii a postării de blog (unde comentariul meu, de exemplu, a fost şters - pe primul l-am şters eu deoarece făcusem un dezacord :) ).<br />
<br />
Să nu mă înţelegeţi greşit: încerc să mă păstrez cât mai departe de acest iureş al campaniei electorale în care pare să fie prinsă toată lumea. Nu susţin niciunul din cei doi candidaţi şi nici măcar nu pot să admir nişte oameni care nu s-au făcut remarcaţi decât prin faptul că apar la televizor. Nu mă deranjează numele care apare pe banner-ul celor de la dexonline.ro - mă deranjează mesajul în sine. <b><a href="http://dexonline.ro/utilizator/ov1d1u">Am donat</a></b> pentru acest proiect (deşi o singură dată şi nu o sumă foarte mare), voi mai dona şi în viitor, dar mi-e ruşine de cei ce au stat în spatele acestei decizii. Păcat.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-58214288318363791052014-10-16T13:18:00.001+03:002014-10-16T13:26:46.198+03:00Fabrica de Discounturi<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-E3aTz5IJ7yM/VD-Xfb9spiI/AAAAAAAALzg/5kxiAZd-Vi4/s1600/logo2.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-E3aTz5IJ7yM/VD-Xfb9spiI/AAAAAAAALzg/5kxiAZd-Vi4/s1600/logo2.JPG" height="150" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Logo-ul site-ului<br />
fabricadediscounturi.ro</td></tr>
</tbody></table>
Nu m-am mai uitat la TV de ceva timp dar am auzit că zilele astea este difuzată o reclamă la un site ce promite discount-uri deosebit de mari la unele produse. Site-ul în cauză se numeşte <b><a href="http://blog.utok.com/ro/reactia-utok-fata-de-fabricadediscounturi-ro/">Fabrica de Discounturi</a></b> şi a trezit suspiciunea unora convinşi de faptul că asemenea reduceri nu se pot traduce decât prin cuvântul "ţeapă" în timp ce în cealaltă tabără se află cei ce deja au dat comandă şi acum aşteaptă să le sosească produsele acasă.<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<br />
<b><a href="http://subiectiv.ro/tech/teapa-fabrica-de-discounturi-ro">Printre argumentele aduse de sceptici</a></b> se numără faptul că singurul mod de plată disponibil este cel cu cardul, că site-ul este făcut în grabă având Wordpress la bază, că deţinătorii firmei din spatele site-ului provin din ţări ce nu permit extrădarea cetăţenilor pe motive de infracţiuni economice (ceea ce înseamnă că nu vor putea fi traşi la răspundere în România în caz că totul e o mare păcăleală) şi că unii din termenii şi condiţiile prezentate de site sunt dubioase:<br />
<blockquote class="tr_bq">
<i>Livrarile se vor efectua, in medie, in 3-4 saptamani de la incheierea campaniei. In cazul in care produsul va fi livrat cu depasirea termenului susmentionat, FABRICA DE DISCOUNTURI va informa Clientul prin E-mail, in termen de 30 de zile de la incheierea campaniei cu aplicarea prevederilor art. 7.7.3, caz in care, Clientul nu poate renunta la comanda.</i></blockquote>
De asemenea conform aceluiaşi document dacă clientul îşi anulează comanda acesta nu îşi va primi banii înapoi.<br />
<br />
Valul de suspiciune iscat pe internet a degenerat cu decizia procesatorului de plăţi Libra Internet Bank S.A. de a bloca platforma de plată până la clarificarea deplină a activităţii pe care site-ul o desfăşoară. Site-ul nu mai permite momentan achiziţia de produse însă spune că începând cu data 25 de octombrie va fi posibilă plata la livrare a produselor.<br />
<br />
Cel mai amuzant lucru? Că Utok <b><a href="http://blog.utok.com/ro/reactia-utok-fata-de-fabricadediscounturi-ro/">declară că nu a furnizat</a></b> niciun produs către firma ce deţine site-ul Fabrica de Discounturi, ceea ce înseamnă că cei ce le vând ori le-au achiziţionat prin intermediari (caz în care e dubios că mai e loc şi de reduceri) ori - cel puţin pe moment - vând blana ursului din pădure.Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-14363948648449680282014-08-16T21:52:00.000+03:002014-08-16T21:57:36.709+03:00Moto G Dual - scurt review<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-OIJ1G8MgzMc/U--h0WbXeDI/AAAAAAAALWw/6VPpGrQfhuY/s1600/xl_Motorola-Moto-G-1-624-1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-OIJ1G8MgzMc/U--h0WbXeDI/AAAAAAAALWw/6VPpGrQfhuY/s1600/xl_Motorola-Moto-G-1-624-1.jpg" height="111" width="200" /></a></div>
Ieri mi-am schimbat telefonul după ce cam jumătate de an am folosit un Sony Xperia M de care am fost relativ mulţumit. Deoarece acesta era un Dual-SIM am vrut ca şi noul telefon să fie din aceeaşi categorie, aşa că m-am oprit la Moto G pe care am tot încercat să îl cumpăr zilele astea (pe la marile magazine online acest model cam lipseşte din stocuri), reuşind într-un final să-l cumpăr de la ceva magazin <b><a href="http://telefonultau.eu/">online obscur</a></b> dar care nu a dezamăgit în niciun fel.<br />
<br />
<a name='more'></a>De data asta n-o să mai fie un review lung ca la celelalte telefoane mobile, ci o să mă abţin la enumerat chestiile care îmi plac sau care nu îmi plac la acest telefon. Până la urmă e tot un Android aşadar duse sunt vremurile când îţi cumpărai un telefon şi mureai de nerăbdare să vezi ce funcţii "extra" aduce.<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-oFw9ysdskXc/U--lWcmjvuI/AAAAAAAALW8/OTd1bGykNa8/s1600/Screenshot_2014-08-16-21-38-26.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-oFw9ysdskXc/U--lWcmjvuI/AAAAAAAALW8/OTd1bGykNa8/s1600/Screenshot_2014-08-16-21-38-26.png" height="320" width="180" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Aplicaţia <i>Assist</i></td></tr>
</tbody></table>
<b>1. Forma</b><br />
Nu îmi place forma şi punct. Niciodată nu mi-au plăcut genul ăsta de telefoane Samsung-style, cu colţuri rotunjite şi spatele bombat. La Xperia M îmi plăcea la nebunie design-ul, ceva mai pătrăţos şi cu spatele asemănător cu cel al unei domnişoare suple. Telefonul e, de asemenea, un pic mare şi mi-e greu să ajung cu degetul în partea stângă-sus atunci când îl folosesc doar cu mâna dreaptă. Capacul a fost greu de scos iar SIM-urile au poziţii amuzante: unul se introduce în dreapta-sus şi celălalt în stânga jos.<br />
<br />
<b>2. Meniurile</b><br />
Ultima versiune a sistemului de operare disponibilă pe acest telefon e şi ultima versiune de Android, adică KitKat 4.4.4. Pe deasupra telefonul e slab customizat (ceea ce e un lucru foarte bun), având preinstalate doar vreo trei aplicaţii printre care un soi de asistent personal denumit Assist (hehe!), o aplicaţie de migrare a datelor personale numită Motorola Migrate şi ceva aplicaţie care cred că a apărut astăzi printr-un update denumită Alert (care pare utilă în cazul în care eşti snopit în bătaie prin vreo discotecă şi vrei să chemi pe cineva să vină să te culeagă din şanţ).<br />
<br />
<b>3. Ecranul</b><br />
Ecranul are o rezoluţie de 720x1280 pixeli şi este absolut in-fucking-credible! Culorile sunt extrem de vii, contrastul e mortal de bun şi ţi-e mai mare dragul să te uiţi la poze cu el. E cel mai bun display pe care îl am prin casă la ora actuală. Doar cuvinte de laudă pentru acesta şi oricât aş încerca să îl descriu, trebuie văzut cu proprii ochi pentru a realiza cât de bine arată.<br />
<br />
<b>4. Sunetul</b><br />
Cred că e primul telefon în care n-a fost nevoie să umblu cu hack-uri pentru a-l face să se audă tare sau bine. Sunetul e simţitor mai bun decât ce scotea Sony Xperia M şi pare a fi ceea ce căştile mele (o pereche de Sennheiser CX-300) aveau nevoie pentru a se dezlănţui în toată splendoarea lor.<br />
<br />
<b>5. Camera foto</b><br />
Camera foto e mediocră, dar who cares? Video înregistrează la 720p iar ca funcţii extra avem posibilitatea de înregistrare în slow-motion (care e jalnică, în comparaţie cu ce am văzut pe iPhone 5S). Lipseşte însă acel "Photo Sphere" pe care l-am văzut pe telefoanele Nexus...<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-HN0XvyYmpYo/U--pkV1_6pI/AAAAAAAALXU/HPlFY_6Ojxw/s1600/2014-08-16%2B11.23.41.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-HN0XvyYmpYo/U--pkV1_6pI/AAAAAAAALXU/HPlFY_6Ojxw/s1600/2014-08-16%2B11.23.41.jpg" height="179" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: left;">
<b>6. Ringtone-ul default</b></div>
<div style="text-align: left;">
Şi la final un mic <i>rant</i> despre soneria de apel a telefonului. Astăzi mă sunase pentru prima oară cineva şi nu ştiam ce naiba a început să cânte acel "<i><b><a href="https://www.youtube.com/watch?v=oPhxJe0pdfQ">bum-bum hrrrrrrrr</a></b></i>". Uşor amuzantă melodia aia.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-72775702431643067542014-08-10T12:53:00.000+03:002014-08-10T12:53:08.789+03:00TV-Maxe NG<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-GmRjR_-r0EU/U-c86sndEiI/AAAAAAAAKt0/2ytpPoaUYZ0/s1600/tvmaxe.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-GmRjR_-r0EU/U-c86sndEiI/AAAAAAAAKt0/2ytpPoaUYZ0/s1600/tvmaxe.png" height="202" width="320" /></a></div>
Nu ştiu dacă se va numi TV-Maxe NG (Next Generation) dar pe moment mi-a venit în minte numele ăsta şi s-ar putea să fie o idee bună.<br />
<br />
TV-Maxe, varianta pe Python 3 şi Qt5, evoluează cu paşi mărunţi (şi lenţi, pe deasupra) într-o formă mult mai robustă decât versiunea actuală, scrisă în Python2 şi GTK. Dezvoltarea înaintează oarecum anevoios şi pentru că Qt e încă ceva nou pentru mine, însă are câteva chestii cu adevărat superbe care m-au ajutat mult în decursul dezvoltării.<br />
<br />
<a name='more'></a>Scopul acestei postări e de a obţine nişte păreri de la voi, utilizatorii aplicaţiei. Asta deoarece intenţionez să renunţ la unele feature-uri mai puţin folosite (consider eu) şi în schimbul acestora să introducem, poate, chestii cu adevărat utile. Aşadar, vreau să ştiu care din aceste feature-uri v-ar lipsi:<br />
<br />
<ul>
<li><b>Integrarea cu PBX: </b>văd că cei de la PBX oferă câteva canale (din cele gratuite) care lipsesc din TV-Maxe. Poate că din acest motiv ar fi totuşi utilă continuarea integrării cu acest serviciu, deşi pe de altă parte canalele gratuite nu sunt de o importanţă majoră (iar cele care sunt, sunt deja şi în grila de la TV-Maxe). Un alt avantaj ar fi că folosesc protocolul MMS, mult mai "sănătos" decât SopCast care cere resurse de reţea (dar pentru asta avem Petrodava, până la urmă). Are cineva cont la PBX? Cât de utilă vă este această integrare?</li>
<li><b>Suport pentru backend-uri multiple</b>: problema cu backend-urile multiple (VLC, Mplayer, GStreamer) e că sunt greu de ţinut "la unison", adică să fii sigur că fiecare se comportă şi reacţionează la fel. La început a fost interesant, apoi a devenit un chin. Momentan TV-Maxe NG foloseşte doar VLC ca backend (am vrut să folosesc QtMultimedia, dar ăla are o groază de probleme) şi plănuiesc să mai adaug şi suport pentru GStreamer (dar undeva după release). Care este experienţa voastră cu backend-urile şi ce folosiţi momentan?</li>
<li><b>Suportul pentru telecomenzi pe infraroşu</b>: cred că eram singurul care mai folosea aşa ceva (pe vremea când foloseam desktop-ul). Pe Windows ar fi aproape imposibil să-l fac să meargă. Deci, îl păstrăm sau renunţăm la acest feature?</li>
<li><b>Suportul pentru înregistrare</b>: nah, glumesc doar. Se va regăsi în varianta finală, sper să îl pot implementa şi pe Windows.</li>
</ul>
<div>
După cum probabil aţi văzut, am spus "Windows" (chiar de două ori) ceea ce înseamnă că TV-Maxe NG va fi disponibil şi pe această platformă. Aşadar, în final, v-aş fi foarte recunoscător dacă aţi lăsa o opinie vis-a-vis de feature-urile de mai sus şi, de asemenea, sunt deschis la noi propuneri. Baftă!</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com35tag:blogger.com,1999:blog-4962192655152990855.post-91991914674366917652014-08-09T15:35:00.001+03:002014-08-09T15:37:11.611+03:00TV-Maxe pentru Windows (de data asta pe bune)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-8v7nD-S1YTU/U3o2Zvdm58I/AAAAAAAADBU/2wq6xm4gAyM/s1600/tvmaxe.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-8v7nD-S1YTU/U3o2Zvdm58I/AAAAAAAADBU/2wq6xm4gAyM/s1600/tvmaxe.png" height="200" width="200" /></a></div>
Deoarece aplicaţia celor de la <b><a href="http://blog.ov1d1u.net/2012/04/tv-maxe-pentru-windows-nope-chuck-testa.html">1tvonline</a></b> nu mai funcţionează (serverele care asigurau backend-ul nu mai există/sunt oprite/whatever) şi aveam rătăcită printr-o maşină virtuală o versiune de TV-Maxe de pe vremea când portam aplicaţia pe Windows pentru 1tvonline am decis să public această versiune ca cei ce obişnuiau să folosească aplicaţia comercială să nu fie nevoiţi să se întoarcă la Internet Explorer şi plugin-ul de SopCast.<br />
<br />
Aşadar, <b><a href="https://drive.google.com/file/d/0BwDzUZUAZpZnb1Q5YWhvMWx6S1U/edit?usp=sharing">poftim</a></b>. Pentru moment e doar <b>versiunea 0.07</b> a aplicaţiei (care e perfect compatibilă cu listele de canale actuale cât şi cu backend-ul ce serveşte ghidul TV) şi deşi iau în calcul aducerea unei noi versiuni de TV-Maxe pe Windows, nu promit nimic în legătură cu asta.<br />
<br />
Pentru ca aplicaţia să funcţioneze descărcaţi şi instalaţi MSVCR de <b><a href="http://www.microsoft.com/en-us/download/details.aspx?id=5582">aici</a></b>, SopCast pentru Windows de <b><a href="http://www.sopcast.com/download/">aici</a></b> şi VLC de <b><a href="http://www.videolan.org/vlc/download-windows.html">aici</a></b> (versiunea actuală, 2.1.5, pare să funcţioneze OK cu TV-Maxe), după care executaţi <b>tv-maxe</b> din directorul dezarhivat (<b>dist</b>). Pentru orice probleme consultaţi fişierul text tv-maxe.exe.log care va oferi nişte informaţii vis-a-vis de problemă. Dacă nu vă simţiţi în stare să-i daţi de capăt singuri, postaţi aici problema şi o să vedem ce putem face.<br />
<br />
Ce nu funcţionează:<br />
<br />
<ul>
<li>Suportul pentru telecomenzi cu IR</li>
<li>Dublu-click pe imagine nu face full-screen</li>
<li>Probabil multe alte chestii, nu sunt un tester prea bun...</li>
</ul>
<div>
Testat pe un Windows XP pe 32-bit şi un Windows 7 pe 64-bit.</div>
Ovidiuhttp://www.blogger.com/profile/11191027803549091155noreply@blogger.com53