Ştire nu neapărat nouă, de vreme ce Microsoft a anunţat (şi chiar amânat) de mai mult timp încheierea suportului pentru Windows XP. Acest lucru se traduce prin întreruperea actualizărilor de securitate (lăsând astfel descoperit sistemul de operare în faţa atacurilor informatice) cât şi prin încetarea suportului tehnic. Microsoft a anunţat că va continua să suporte această versiune de Windows în produsele sale de securitate pentru încă un an, când suitele de securitate dezvoltate de aceasta vor înceta să mai funcţioneze pe bătrânul sistem de operare.

Iminenta sistare a suportului pentru Windows XP intră în atenţia publicului din România în contextul în care cele mai multe din instituţiile acestei ţări încă folosesc această versiune veche de 12 ani. Aflându-se în imposibilitatea de a actualiza din punct de vedere hardware parcul de calculatoare aflat în posesia statului român (din cauza unei interdicţii - probabil asemănătoare cu cea ce interzice angajarea de către stat de personal nou, în anumite condiţii) STS sugerează instituţiilor care încă mai deţin calculatoare cu Windows XP să sporească securitatea reţelelor informatice în cadrul cărora acestea operează sau să treacă la alternative open-source.

Există trei mari opţiuni disponibile în contextul în care din 8 aprilie multe din calculatoarele pe care sunt stocate informaţiile noastre personale vor deveni prăzi neputincioase în faţa atacurilor hardware:

• Păstrarea calculatoarelor actuale şi continuarea utilizării Windows XP. Cea mai ieftină şi cea mai simplă soluţie, dar care pune la mare risc securitatea acestor calculatoare. Acum un alt adevăr este că multe sisteme, chiar şi din cadrul instituţiilor oficiale ale statului, au probabil actualizările automate oprite, ceea ce înseamnă că riscul informatic e de mult timp acolo, doar că nu s-a găsit cine să îl exploateze (ori e exploatat deja, dar acest lucru nu este ştiut sau raportat).
• Achiziţionarea de calculatare noi şi licenţe de Windows 7 sau Windows 8. Cea mai puţin probabilă soluţie, dacă acea interdicţie de care vorbeam mai sus încă este valabilă. De asemenea această soluţie este şi cea mai costisitoare, însă poate aduce rezultate într-un timp rezonabil, păstrând o oarecare compatibilitate cu software-ul folosit momentan de instituţiile publice. Spun "o oarecare" deoarece nu se poate estima gradul cu care aplicaţiile folosite astăzi pe calculatoarele din aceste instituţii vor funcţiona fără probleme pe noile versiuni de Windows.
• Adoptarea unei soluţii open-source (e.g. bazate pe Linux). Probabil cea mai dificilă cale, de vreme ce oamenii ce interacţionează cu aceste sisteme vor trebui instruiţi odată cu trecerea pe Linux şi totodată vor trebui găsite sau dezvoltate alternative pentru aplicaţiile folosite de instituţiile vizate (ceea ce poate ridica foarte mult costurile unei migrări). Avantajul ar fi faptul că sistemele actuale vor mai putea fi folosite câţiva ani (până când aplicaţiile Linux nu se vor mai mulţumi nici ele cu 1GB de memorie RAM) şi că în felul acesta se vor deschide multe drumuri privind interoperabilitatea (de vreme ce în unele state europene administraţiile deja trec pe Linux) şi vor descătuşa instituţiile de povara depinderii de un furnizor anume (în cazul de faţă, Microsoft).