| Home | Software | Linux | Windows | Mobile | Gura Humorului |
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Windows 95 aproape că a inclus un sistem de detecţie a dischetelor floppy din unităţile FD
de Thom Holwerda, tradus de subsemnatul.
Vă amintiţi că în zilele de odinioară, înainte ca unităţile de stocare USB să devină ceva obişnuit, eraţi nevoiţi să folosiţi acele dischete ciudate şi pătrate? Pe acestea le numeam floppy-uri şi aveau atâta capacitate de stocare pe câtă are butonul de pornire al calculatorului meu. Una din problemele unităţilor de citire ale floppy-urilor era că nu se putea determina dacă în aceasta se afla o dischetă fără a roti discul din acestea. Windows 95 aproape că a inclus o astfel de funcţionalitate care putea detecta dacă în unitate se află sau nu o dischetă fără a o roti.
Persoana care a lucrat la driver-ul pe 32biţi al Windows 95 a studiat detaliat specificaţiile şi a realizat că prin executarea unei serii stricte de comenzi se putea determina dacă se află o dischetă în unitate fără ca să fie nevoie să o roteşti. Însă era o singura problemă: Producătorii de unităţi floppy au implementat două tipuri diferite de comenzi, fiecare fiind exact opusul celeilalte: dacă secvenţa de comenzi a unei unităţi de tip "a" ar fi returnat "1" atunci când o dischetă era prezentă în unitate, unităţile de tip "b" ar fi returnat "0".
Cu aceste două tehnici rezultatele ar fi fost 100% corecte însă dificultatea consta în aflarea tipului de unitate floppy dintr-un computer. Microsoft a venit cu ideea de a utiliza un pas adiţional de "antrenare" în timpul instalării Windows-ului, pas în care utilizatorului i s-ar fi cerut să introducă o dischetă în unitatea floppy, în felul acesta putându-se detecta ce tip de comenzi folosea unitatea floppy din acel PC.
Această metodă a fost declarată ca fiind prea problematică din câteva motive. Cea mai mare problemă era că majoritatea utilizatorilor cumpără un calculator cu Windows 95 preinstalat, iar Microsoft nu avea încredere în producătorii de echipamente (OEM) că vor respecta acest pas, probabil pentru că aceştia îşi schimbă furnizorii tot timpul.
O altă opţiune a fost ca să se testeze secvenţa de comenzi fără o dischetă în unitatea floppy, dar Microsoft a afirmat că utilizatorii s-ar putea speria când unităţile lor floppy ar fi început să scoată zgomote aiurea fără vreun motiv anume. "Mulţumim pentru că aţi ales Windows 95. Înainte de a începe, voi aprinde LED-ul unităţii tale floppy şi voi face nişte zgomote ascuţite. Apăsaţi pe OK". Îmi dau seama cum acest lucru ar fi fost aiurea.
Totuşi acesta este o mică funcţionalitate interesantă care nu şi-a făcut apariţia în Windows 95 (sau alte versiuni următoare).
Vă amintiţi că în zilele de odinioară, înainte ca unităţile de stocare USB să devină ceva obişnuit, eraţi nevoiţi să folosiţi acele dischete ciudate şi pătrate? Pe acestea le numeam floppy-uri şi aveau atâta capacitate de stocare pe câtă are butonul de pornire al calculatorului meu. Una din problemele unităţilor de citire ale floppy-urilor era că nu se putea determina dacă în aceasta se afla o dischetă fără a roti discul din acestea. Windows 95 aproape că a inclus o astfel de funcţionalitate care putea detecta dacă în unitate se află sau nu o dischetă fără a o roti.
Persoana care a lucrat la driver-ul pe 32biţi al Windows 95 a studiat detaliat specificaţiile şi a realizat că prin executarea unei serii stricte de comenzi se putea determina dacă se află o dischetă în unitate fără ca să fie nevoie să o roteşti. Însă era o singura problemă: Producătorii de unităţi floppy au implementat două tipuri diferite de comenzi, fiecare fiind exact opusul celeilalte: dacă secvenţa de comenzi a unei unităţi de tip "a" ar fi returnat "1" atunci când o dischetă era prezentă în unitate, unităţile de tip "b" ar fi returnat "0".
Cu aceste două tehnici rezultatele ar fi fost 100% corecte însă dificultatea consta în aflarea tipului de unitate floppy dintr-un computer. Microsoft a venit cu ideea de a utiliza un pas adiţional de "antrenare" în timpul instalării Windows-ului, pas în care utilizatorului i s-ar fi cerut să introducă o dischetă în unitatea floppy, în felul acesta putându-se detecta ce tip de comenzi folosea unitatea floppy din acel PC.
Această metodă a fost declarată ca fiind prea problematică din câteva motive. Cea mai mare problemă era că majoritatea utilizatorilor cumpără un calculator cu Windows 95 preinstalat, iar Microsoft nu avea încredere în producătorii de echipamente (OEM) că vor respecta acest pas, probabil pentru că aceştia îşi schimbă furnizorii tot timpul.
O altă opţiune a fost ca să se testeze secvenţa de comenzi fără o dischetă în unitatea floppy, dar Microsoft a afirmat că utilizatorii s-ar putea speria când unităţile lor floppy ar fi început să scoată zgomote aiurea fără vreun motiv anume. "Mulţumim pentru că aţi ales Windows 95. Înainte de a începe, voi aprinde LED-ul unităţii tale floppy şi voi face nişte zgomote ascuţite. Apăsaţi pe OK". Îmi dau seama cum acest lucru ar fi fost aiurea.
Totuşi acesta este o mică funcţionalitate interesantă care nu şi-a făcut apariţia în Windows 95 (sau alte versiuni următoare).
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
1 comentarii :
Interesant acest articol.
Trimiteți un comentariu