Home | Software | Linux | Windows | Mobile | Gura Humorului |
duminică, 28 septembrie 2008
Linux can do it, too
Scris duminică, 28 septembrie 2008 , 18:50 , de Ovidiu
De fiecare dată când am ocazia le vorbesc cunoscuţilor despre Linux., despre ce oferă, despre avantaje şi dezavantaje. Unii chiar mi-au cerut să le instalez Linux pe calculator în special datorită securităţii acestuia la navigarea pe internet. Din câte am putut observa majoritatea nu au auzit de Linux înainte de a le spune eu, puţini sunt cei ce ştiu ce e dar nu l-au încercat şi mult mai puţini sunt cei ce nici nu vor să audă de el.
Principalul motiv pentru care Linux nu este aşa răspândit precum Windows este modul diferit de lucru faţă de sistemul de operare de la Microsoft. Operaţiile elementare se execută la fel ca şi în Windows, însă cele mai complexe (instalarea de drivere, de programe, ş.a.m.d.) necesită multă bătaie de cap pentru un utilizator ce a mâncat pe pâine ani de-a rândul Windows XP sau alte versiuni. Un alt motiv din vina căruia Linux întâlneşte dificultăţi în extinderea sa este o relativă lipsă de aplicaţii. Mai toate aplicaţiile uzuale din Windows există sau au un corespondent şi în Linux, însă există o criză de programe în domeniul profesional şi cel al dispozitivelor electronice. De exemplu, dacă deţii un telefon Nokia nu vei putea decât să vezi ce mesaje ai pe el, sa îţi consulţi agenda, să trimiţi SMS-uri şi să transferi fişiere în şi din memoria telefonului. Însă funcţii precum actualizarea de firmware nu vor putea fi operate din Linux.
Dacă e să privim în curtea cu aplicaţii destinate uzului zilnic, aici avem de unde alege. Acesta e şi scopul articolului de faţă: să arate că şi Linux poate face chestii pe care le face Windows.
Pentru a creea o listă de aplicaţii m-am pus în pielea unui utilizator Windows care tocmai şi-a reinstalat sistemul de operare şi începe să instaleze aplicaţiile de zi cu zi.
După drivere, printre primele programe pe care un utilizator Windows le instalează sunt cele destinate sectorului multimedia.
Multimedia - Player audio
Winamp. Fără discuţii, acesta e cel mai răspândit player audio la ora actuală. Din păcate nu există Winamp pentru Linux (decât o versiune foarte veche), dar sunt alternative comparabile cum ar fi XMMS, Audacious, BPM Media Player, Amarok, etc. Primele 3 seamănă foarte mult cu Winamp şi chiar suportă skinuri elaborate pentru Winamp 3. Amarok, însă, are o interfaţă diferită faţă de Winamp-ul din Windows, dar este printre cel mai dotat player la ora actuală. Librăria media a acestuia e foarte bine gândită, suportă Cover Albums, descarcă automat versuri de pe internet şi afişează informaţii despre artişti, preluate de pe Wikipedia. Odată ce vei folosi Amarok, greu te vei putea dezlipi de el.
Amarok poate prelua şi afişa versuri direct de pe Internet
Multimedia - Player Video
Aici opiniile utilizatorilor sunt mai diverse. Mulţi preferă BSPlayer, alţii Media Player Classic, iar unii Windows Media Player. Sunt multe alte aplicaţii ce folosesc la redarea video sub Windows, la fel şi preferinţele utilizatorilor. Nici în Linux oferta de playere video nu este mică, fiind disponibile zeci de playere video care de care mai dotate cu funcţii şi facilităţi. Poţi alege dintre MPlayer, VideoLan Client, SMPlayer, Totem, KMPlayer şi multe altele. MPlayer şi VideoLan Client sunt de asemenea disponibilie şi pentru Windows. Cel mai interesant player pentru Linux e Totem cu care poti căuta şi viziona videoclipuri de pe YouTube, fără ca măcar să deschizi browser-ul.
MPlayer poate reda peste 95% din formatele video şi audio
Principalul motiv pentru care Linux nu este aşa răspândit precum Windows este modul diferit de lucru faţă de sistemul de operare de la Microsoft. Operaţiile elementare se execută la fel ca şi în Windows, însă cele mai complexe (instalarea de drivere, de programe, ş.a.m.d.) necesită multă bătaie de cap pentru un utilizator ce a mâncat pe pâine ani de-a rândul Windows XP sau alte versiuni. Un alt motiv din vina căruia Linux întâlneşte dificultăţi în extinderea sa este o relativă lipsă de aplicaţii. Mai toate aplicaţiile uzuale din Windows există sau au un corespondent şi în Linux, însă există o criză de programe în domeniul profesional şi cel al dispozitivelor electronice. De exemplu, dacă deţii un telefon Nokia nu vei putea decât să vezi ce mesaje ai pe el, sa îţi consulţi agenda, să trimiţi SMS-uri şi să transferi fişiere în şi din memoria telefonului. Însă funcţii precum actualizarea de firmware nu vor putea fi operate din Linux.
Dacă e să privim în curtea cu aplicaţii destinate uzului zilnic, aici avem de unde alege. Acesta e şi scopul articolului de faţă: să arate că şi Linux poate face chestii pe care le face Windows.
Pentru a creea o listă de aplicaţii m-am pus în pielea unui utilizator Windows care tocmai şi-a reinstalat sistemul de operare şi începe să instaleze aplicaţiile de zi cu zi.
După drivere, printre primele programe pe care un utilizator Windows le instalează sunt cele destinate sectorului multimedia.
Multimedia - Player audio
Winamp. Fără discuţii, acesta e cel mai răspândit player audio la ora actuală. Din păcate nu există Winamp pentru Linux (decât o versiune foarte veche), dar sunt alternative comparabile cum ar fi XMMS, Audacious, BPM Media Player, Amarok, etc. Primele 3 seamănă foarte mult cu Winamp şi chiar suportă skinuri elaborate pentru Winamp 3. Amarok, însă, are o interfaţă diferită faţă de Winamp-ul din Windows, dar este printre cel mai dotat player la ora actuală. Librăria media a acestuia e foarte bine gândită, suportă Cover Albums, descarcă automat versuri de pe internet şi afişează informaţii despre artişti, preluate de pe Wikipedia. Odată ce vei folosi Amarok, greu te vei putea dezlipi de el.
Amarok poate prelua şi afişa versuri direct de pe Internet
Multimedia - Player Video
Aici opiniile utilizatorilor sunt mai diverse. Mulţi preferă BSPlayer, alţii Media Player Classic, iar unii Windows Media Player. Sunt multe alte aplicaţii ce folosesc la redarea video sub Windows, la fel şi preferinţele utilizatorilor. Nici în Linux oferta de playere video nu este mică, fiind disponibile zeci de playere video care de care mai dotate cu funcţii şi facilităţi. Poţi alege dintre MPlayer, VideoLan Client, SMPlayer, Totem, KMPlayer şi multe altele. MPlayer şi VideoLan Client sunt de asemenea disponibilie şi pentru Windows. Cel mai interesant player pentru Linux e Totem cu care poti căuta şi viziona videoclipuri de pe YouTube, fără ca măcar să deschizi browser-ul.
MPlayer poate reda peste 95% din formatele video şi audio
Browser web
La capitolul "Browser web" sunt 3 mari opţiuni: Internet Explorer, Mozilla Firefox şi Opera. De asemenea există multe alte browsere în Windows, cum ar fi Maxthon, Avant Browser şi altele. Din nou Linux nu stă prost nici la acest capitol, fiind disponibile atât celebrele Mozilla Firefox şi Opera, precum şi browser-e mai puţin cunoscute, cum ar fi Konqueror, Epiphany, Midori, Kazehakase, şamd. Ba mai mult, dacă ţii neapărat să ai Internet Explorer în Linux poţi apela cu încredere la proiectul IES4Linux.
Mozilla Firefox e disponibil şi pentru Linux
La capitolul "Browser web" sunt 3 mari opţiuni: Internet Explorer, Mozilla Firefox şi Opera. De asemenea există multe alte browsere în Windows, cum ar fi Maxthon, Avant Browser şi altele. Din nou Linux nu stă prost nici la acest capitol, fiind disponibile atât celebrele Mozilla Firefox şi Opera, precum şi browser-e mai puţin cunoscute, cum ar fi Konqueror, Epiphany, Midori, Kazehakase, şamd. Ba mai mult, dacă ţii neapărat să ai Internet Explorer în Linux poţi apela cu încredere la proiectul IES4Linux.
Mozilla Firefox e disponibil şi pentru Linux
Mesagerie instantă
Aici principala alegere a utilizatorilor români e Yahoo Messenger. Din păcate nu există decât o versiune veche de Yahoo Messenger pentru Linux şi care nu mai este menţinută. Totuşi există clienţi de messenger alternativi, mult mai performanţi decât monotonul Yahoo Messenger. Unul din aceşti clienţi de Y! Messenger e Pidgin, care este disponibil atât pentru Linux, cât şi pentru Windows. Singurele defecte ale acestei aplicaţii sunt lipsa suportului pentru voice chat şi webcam. Oferă, însă, funcţii extrem de complexe cum ar fi "Paranormal Mode" care îţi deschide fereastra de messenger atunci când cineva începe să îţi scrie un mesaj. Dacă vrei sa te vezi cu cel ce vorbeşti pe Y! Messenger există Gyachi, un alt client Yahoo Messenger ce oferă funcţii precum webcam, detectare utilizatori invizibili, protecţie anti-flood şi anti-boot. Precum Pidgin şi această aplicaţie are un mare defect: interfaţa (urâtă, aş spune) este destul de răscolită şi arată ca după un război. Însă dacă vei putea trece cu vederea acest aspect, Ghyachi va fi un înlocuitor perfect pentru Yahoo Messenger-ul din Windows.
Tot la capitolul "Mesagerie Instantă" mai precizez faptul că există Skype pentru Linux, aplicaţie destinata VoIP-ului.
Descoperă-i pe cei ce se ascund cu Gyachi
Aici principala alegere a utilizatorilor români e Yahoo Messenger. Din păcate nu există decât o versiune veche de Yahoo Messenger pentru Linux şi care nu mai este menţinută. Totuşi există clienţi de messenger alternativi, mult mai performanţi decât monotonul Yahoo Messenger. Unul din aceşti clienţi de Y! Messenger e Pidgin, care este disponibil atât pentru Linux, cât şi pentru Windows. Singurele defecte ale acestei aplicaţii sunt lipsa suportului pentru voice chat şi webcam. Oferă, însă, funcţii extrem de complexe cum ar fi "Paranormal Mode" care îţi deschide fereastra de messenger atunci când cineva începe să îţi scrie un mesaj. Dacă vrei sa te vezi cu cel ce vorbeşti pe Y! Messenger există Gyachi, un alt client Yahoo Messenger ce oferă funcţii precum webcam, detectare utilizatori invizibili, protecţie anti-flood şi anti-boot. Precum Pidgin şi această aplicaţie are un mare defect: interfaţa (urâtă, aş spune) este destul de răscolită şi arată ca după un război. Însă dacă vei putea trece cu vederea acest aspect, Ghyachi va fi un înlocuitor perfect pentru Yahoo Messenger-ul din Windows.
Tot la capitolul "Mesagerie Instantă" mai precizez faptul că există Skype pentru Linux, aplicaţie destinata VoIP-ului.
Descoperă-i pe cei ce se ascund cu Gyachi
Aplicaţii P2P (peer to peer)
În Windows, cel mai folosit client de BitTorrent este, fără îndoială, uTorrent. Interfaţa acestuia gândită să fie uşor de utilizat şi consumul mic de resurse au făcut ca acest program să fie luat în vizor de către creatorii BitTorrent pentru a fi folosit drept client oficial. În Linux, uTorrent funcţionează perfect cu Wine, dar totodată există aplicaţii de BitTorrent native cum sunt Deluge, Transmission sau KTorrent. Primul şi ultimul seamănă foarte mult cu uTorrent şi pot fi considerate alternative perfecte pentru clienţii de BitTorrent din Windows.
Tot la acest capitol se pot încadra şi programele de DC (direct connection). Printre cele mai populare în Windows se numără StrongDC, oDC, ApexDC++, DC++. În Linux oferta este mai limitată, cele mai remarcabile programe fiind LinuxDC++ şi Valknut.
În Windows, cel mai folosit client de BitTorrent este, fără îndoială, uTorrent. Interfaţa acestuia gândită să fie uşor de utilizat şi consumul mic de resurse au făcut ca acest program să fie luat în vizor de către creatorii BitTorrent pentru a fi folosit drept client oficial. În Linux, uTorrent funcţionează perfect cu Wine, dar totodată există aplicaţii de BitTorrent native cum sunt Deluge, Transmission sau KTorrent. Primul şi ultimul seamănă foarte mult cu uTorrent şi pot fi considerate alternative perfecte pentru clienţii de BitTorrent din Windows.
Tot la acest capitol se pot încadra şi programele de DC (direct connection). Printre cele mai populare în Windows se numără StrongDC, oDC, ApexDC++, DC++. În Linux oferta este mai limitată, cele mai remarcabile programe fiind LinuxDC++ şi Valknut.
Deluge - simplitate şi stabilitate
Aplicaţii Office
Dacă în Windows Microsoft Office este în topul preferinţelor utilizatorilor, în Linux preferatul e OpenOffice. Acesta oferă o compatibilitate ridicată cu documentele creeate folosind suita office a celor de la Microsoft şi oferă funcţionalităţi asemănătoare cu acesta. OpenOffice este, de asemenea, disponibil şi pentru Windows. Alte aplicaţii de tip Office pentru Linux sunt KOffice, AbiWord, Gnumeric, etc. Totodată, cu ajutorul programului CrossOver Office vei putea rula Microsoft Office în sistemul de operare Linux.
Dacă în Windows Microsoft Office este în topul preferinţelor utilizatorilor, în Linux preferatul e OpenOffice. Acesta oferă o compatibilitate ridicată cu documentele creeate folosind suita office a celor de la Microsoft şi oferă funcţionalităţi asemănătoare cu acesta. OpenOffice este, de asemenea, disponibil şi pentru Windows. Alte aplicaţii de tip Office pentru Linux sunt KOffice, AbiWord, Gnumeric, etc. Totodată, cu ajutorul programului CrossOver Office vei putea rula Microsoft Office în sistemul de operare Linux.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
0 comentarii :
Trimiteți un comentariu