Well, a trecut ceva vreme de când nu am mai scris pe aici şi probabil că duşmanii deja se îngrijorează că o duc prea bine şi pun la cale uneltiri masonice gata să-mi distrugă viaţa şi întreaga carieră.

Just kidding. Luna care a trecut de când nu am mai scris nimic pe aici s-a dovedit a fi una extrem de încărcată. După cum spuneam sunt fericitul angajat al unei firme de software din Suceava (salutare noilor colegi, în caz că e vreounul care să citească pe aici...) şi, la doar o lună de la semnarea contractului deja am trăit acolo cât pentru o viaţă întreagă. Dar să le luăm pe toate pe rând.

1. iPhone, iOS, Zelgor
Încă din prima zi destinul meu în cadrul firmei a fost unul bine conturat: "Uite, îţi trântim MacBook-ul ăsta în faţă - ştim că nu ştii o boabă de Objective-C, dar uite ce fain e joculeţul ăsta iar tu va trebui să te ocupi de el". Ok, nu a fost chiar atât de rău ba - cu tot cu sintaxa sa destul de aiurea - chiar a început să îmi placă acest limbaj de programare. Ce a fost oarecum neplăcut a fost faptul că a trebuit să îmbrăţişez "ecosistemul" celor de la Apple, ecosistem ce mi-a fost mereu antipatic datorită "garden wall"-ului ce îl înconjura (sunt totuşi fan Linux, al open-source-ului iar Apple nu prea se încadrează prin zona asta - cu toate că au ceva proiecte open-source importante). Despre MacOS voi scrie cât de curând căci, de când cu serviciul, am ajuns să îl cunosc mai bine decât în orele cât l-am folosit instalat pe propiul PC. Despre programarea pe SDK-ul celor de la Apple pot doar să spun că e un rai coborât pe pământ, framework-ul pus la dispoziţie de către aceştia fiind echivalent cu un "swiss army knife". Dar şi despre asta voi scrie mai încolo.

2. Bucureşti, plai cu flori
Tras şi o fugă prin Bucureşti acum câteva weekend-uri, ca să îmi conduc o prietenă până la Otopeni. Cum am ajuns acolo pe la orele 8 ale dimineţii iar avionul pleca abia la 3pm, am explorat puţin oraşul, mai ales că pentru Ema (prietena în cauză) era prima ei prezenţă acolo (eu mai fusesem de două ori, când eram mai mic).  Plimbarea prin Bucureşti a fost una plăcută, asta până când am luat autobuzul către Otopeni şi am încasat una bucată amendă de 100 lei pentru că validasem (din greşeală şi necunoştinţă de cauză) doar o călătorie în loc de două (pentru că eram doi pe o cartelă). Desigur, n-a fost chip de înţelegere cu cei de la control care insistau să le plătesc pe loc 50 de lei sau îmi fac proces verbal. Aici s-ar potrivi câteva înjurături, dar numele controlorului (Pişău Gheorghe) face cât toate acestea la un loc. Amenda încă n-am plătit-o (am făcut greşeala de a semna procesul verbal aşa că no more things to do here), călătoria a continuat cu calvarul de la aeroport (fetele mereu îşi fac bagajul prea mare) dar totul s-a liniştit mai apoi la o bere cu Claudiu, cel din spatele proiectului shMessenger.

Pasajul Ovidiu-Basarab

Mâncat aici una bucată pizza oribilă. Data viitoare eu aleg sortimentul.

Down? Parkinson? Sau doar 32 de ore de nesomn?

3. Pymaxe is hacked down

---

Pe final, cam aşa s-ar rezuma luna ce-a trecut într-o postare de blog. Probabil că, de vor mai fi multe luni ca asta, voi îmbătrâni devreme, voi muri şi ciu-ciu update-uri la Pymaxe şi TV-Maxe :). Lăsând lauda la o parte, plănuiesc ca în viitorul apropiat să trag o fugă până la mare, să mai pornesc un proiect software (deşi sunt foarte strâmtorat cu timpul) şi să fiu sănătos şi voinic, lol.

Toate astea fiind zise vă salut,
Ovidiu.